Sunt multe invenții foarte cunoscute ale românilor, cum ar fi avionul cu reacție al lui Henri Coandă, dar mai există și câteva care este posibil să îți fi scăpat.
Scaunul pentru ejectarea piloților
La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, majoritatea experților în aviație erau preocupați de avioane și de pilotarea acestora. Totuși, un tânăr pe nume Anastase Dragomir s-a concentrat pe siguranța aparatelor de zbor și, implicit, a pasagerilor acestora. Și-a perfecționat propriul sistem de salvare a piloților și pasagerilor în caz de accidente.
Aceasta invenție era „un nou sistem de parașutare din aparatele de locomoție aeriană, fiecare pasager avand o parașută proprie care permite, în momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel încât parașuta, împreună cu pasagerul instalat pe scaun, să treacă printr-o deschizatură a podelei”. Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celulă-parașută să aibă mai multe comenzi, manevrabile de către pilot.
În 1950, Anastase Dragomir a obținut un nou brevet, de data aceasta în România, pentru „celula parașutată“, care consta în folosirea unui spătar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus. În 1959 a înregistrat o nouă cerere pentru construirea unui avion cu astfel de scaune.
Românul care a găsit salvarea diabeticilor
Despre Nicolae Paulescu știm că a inventat insulina, medicamentul care salvează vieților bolnavilor de diabet, dar din nefericire pentru el și din fericire pentru știință, a creat acest medicament în același timp cu alți cercetători. El a fost profesor de psihologie al Universității de Medicină și Farmacie din București, iar în 1921 a creat insulina injectabilă, înlocuind astfel hormonul secretat de pancreas care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor și mineralelor din organism.
Paulescu este cel care a demonstrat eficiența acestei substanțe în reducerea hiperglicemiei și a folosit insulina în tratarea diabetului. Totuși, Frederick Banting și Charles Best aveau să primească în 1922 Premiul Nobel pentru această invenție. Pierderea lui Paulescu se datorează și unui articol publicat într-o revistă belgiană de specialitate. El n-a numit acest hormon artificial insulină, ci pancreină. Apoi, în 1916, pe când se afla în stadiul final al cercetării, trupele germane ocupaseră Bucureștiul. El n-a avut astfel rezultatele finale, dar canadienii au reușit să îi folosească experimentul pentru a crea insulina injectabilă.
Secretul tinereții a fost descoperit de o româncă
Ana Aslan a fost un medic român specializat în gerontologie. Ea a evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de înaintea în vârstă, aplicând-o la scară largă în clinica de geriatrie sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat în anul 1952 și brevetat în peste 30 de țări.
În același an este fondat Institutul Național de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan“, primul institut de geriatrie din lume și un model pentru țările dezvoltate prin asistența clinică și cercetare. Efectele terapiei Aslan asupra îmbătrânirii au convins încă de la început, aducând institutului pacienți cu nume celebre: Tito, Charles de Gaulle, Pinochet, Charlie Chaplin și diverși alți demnitari și membri ai caselor regale. Și John Kennedy, președinte american, a folosit Gerovital pentru o afecțiune a coloanei vertebrale.
Românii au creat dispozitivul care regenerează nervii
Probabil cea mai revoluționară invenție medicală românească din ultimii ani este un dispozitiv care permite regenerarea nervilor secționați în urma unor traumatisme. Premiată cu aur la Târgul de Inovații de la Bruxelles, invenția nu numai că ar putea înlocui cu succes grefele de nervi, dar va reduce costurile unui astfel de tratament, dat fiind că tubul realizat de români și considerat „ultima frontieră în microchirurgie” costă doar 100 de lei.
Sângele artificial, creat la Cluj
Cercetătorii români de la Cluj au creat sânge artificial dintr-un compus sanguin provenit de la anumite nevertebrate marine. Substanța e pe bază de hemeritrină, o moleculă ce transportă oxigenul în sângele anumitor viermi marini. Aceste sânge poate fi utilizat pentru anumite cazuri de transfuzie, invenţia românilor putând salva milioane de vieţi.
Una dintre soluţiile pentru a face faţă scăderii donărilor de sânge o constituie fabricarea de sânge artificial, capabil să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi fluidul care circulă prin venele oamenilor. Sângele fabricat de echipa română pare să fie eficace. Cel puţin, potrivit primelor teste realizate pe rozătoare şi pe celule de sânge din cordonul uman. Cercetătorii speră să realizeze, în anii următori, teste clinice pe om. Ei estimează că acest nou produs ar putea acoperi necesităţile de sânge în situaţii de urgenţă.