Deși Agenția Națională de Integritate l-a anchetat pe Klaus Iohannis în trei cazuri – referitor la eventualele poziții de incompatibilitate sau la posibilele conflictele de interese în care acesta s-ar fi găsit, în perioada în care era primar al Sibiului – ANI nu a finalizat vreodată o anchetă care să aibă ca subiect averea actualului șef al statului.
Președintele României nu a dorit să discute cu RISE Project, în cursul acestei documentări, și nici nu a răspuns la întrebările pe care RISE i le-a transmis prin intermediul biroului de presă al Administrației Prezidențiale.
O cotă de aproximativ 80 la sută din banii de care familia Iohannis dispune în viața de zi cu zi are ca sursă închirierea unor imobile situate în Sibiu. Restul, de până la 20 la sută, provine din salarii.
În prezent, Klaus Iohannis declară că el și soția sa obțin venituri anuale din chirii în valoare de 228.132 lei (aproximativ 50.500 de euro).
Această sumă se regăsește în declarația de avere pe care Iohannis a depus-o, la începutul lui 2015, la secretariatul Administrației Prezidențiale.
Aceeași sumă, fără măcar o abatere de 1 leu, a fost consemnată, monoton, în toate declarațiile de avere pe care Iohannis le-a depus la Primăria Sibiu în perioada 2010 – 2014.
Diferență de 115.000 de euro
Înainte de 2010, actualul președinte al României a declarat venituri din chirii mult mai mici.
RISE Project a obținut, în copie, câteva contracte de chirie semnate între Klaus Iohannis și firme care și-au deschis puncte de lucru în imobile deținute de acesta.
Contractele au fost obținute de la Registrul Comerțului, unde au fost depuse de respectivele firme, pentru a face dovada că funcționează legal în imobilele lui Klaus Iohannis.
Datele financiare cuprinse în aceste contracte, puse în oglindă cu informațiile prezente în declarațiile de avere ale lui Klaus Iohannis, relevă faptul că actualul președinte al României ar fi putut încasa, ani la rând, sume mai mari decât cele pe care le-a făcut publice.
În perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obținute de RISE, diferența dintre sumele din contracte și cele menționate de Iohannis în declarațiile de avere este, în total, de 115.000 de euro.
Astfel, din contracte reiese că, în perioada invocată, Iohannis a încasat chirii în valoare de 150.000 de euro.
În același timp, în declarațiile de avere, acesta a consemnat venituri totale din chirii de doar 35.000 de euro.
Contractul încheiat cu Raiffeisen Bank SA
Primul dintre aceste contracte de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen.
Prin acest contract, soții Iohannis și Ioan Baștea – proprietari în cote egale ai unui spațiu comercial situat în centrul Sibiului (Strada Nicolae Bălcescu nr. 29) – luau în chirie, pentru cinci ani, o agenție a băncii Raiffeisen, contra unui preț de 20.000 de USD/an.
În ultima zi lucrătoare a lui 2006, 29 decembrie, contractul a fost reînnoit, printr-un act adițional, fiind prelungit cu zece ani.
Cu această ocazie, Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.
O jumătate din bani, 90.000 de euro – 302.000 lei, la cursul valutar din ianuarie 2007, ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis și soției sale.
Citiţi continuarea articolului Rise Project, aici:
UPDATE Administraţia prezidenţială a făcut o precizare privind investigaţia Rise Project:
"În legătură cu informațiile apărute în mass-media referitoare la conținutul declarațiilor de avere ale Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, Departamentul Comunicare Publică face următoarele precizări:
Toate veniturile obținute de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, din închirierea imobilelor deținute în proprietate și coproprietate se regăsesc integral în declarațiile de avere depuse. Nu există nicio sumă provenită din chirii care să nu fi fost declarată din 2004 până în prezent.
Totodată, din chiria pe care a încasat-o în nume propriu, precum și în numele și pentru coproprietar, domnul Klaus Iohannis a achitat toate taxele și impozitele aferente întregii sume provenite din închirierea imobilelor.
Toate veniturile au fost menționate în declarațiile de avere depuse succesiv și orice altă modalitate de calcul al acestora constituie doar o speculație, care nu este conformă cu realitatea."
