Fiecare al zecelea preşcolar din oraşele mari nu are loc în grădiniţele de stat sau private, el devenind ţinta unor prestatori de servicii neautorizaţi de ministerul de resort.

Mădălina Radu (28 de ani) locuieşte în Bucureşti şi este mama unei fetiţe de 2 ani. Este angajată la o companie multinaţională, iar soţul ei, la o firmă autohtonă. După încheierea concediului postnatal, cei doi s-au văzut puşi în situaţia de a alege o grădiniţă pentru fetiţa lor, întrucât bunicii încă mai lucrează. Cea mai apropiată grădiniţă de stat se află la câţiva kilometri de locuinţa lor, iar programul de serviciu nu le permite să-şi vadă copilul înainte de ora 18:00. Astfel, soluţia care le rămâne este grădiniţa privată. În situaţia lor se află mii de alţi părinţi.

Deficitul de locuri în grădiniţele de stat, estimat de Ministerul Educaţiei pentru 2008, a fost de peste 40.000, din care, în municipiul Bucureşti, aproximativ 13.000. În parte, deficitul e acoperit de grădiniţele private, care acceptă şi copii de 1-3 ani. „Mulţi părinţi se îndreaptă către grădiniţele particulare, pentru că acolo există mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte îndeplinirea aşteptărilor lor referitoare la condiţii şi la activităţi cât mai diverse. În plus, programul grădiniţei este corelat, de regulă, cu programul de lucru, deseori prelungit, al părinţilor“, explică Violeta Gogu, purtător de cuvânt al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP).

Segmentul privat, creştere de 40% în ultimii trei ani

Olga Gudynn a deschis prima grădiniţă în 2001, iar în prezent activează în patru locaţii. Numărul total de copii înscrişi este de 400, alţi 200 aflându-se în acest moment pe lista de aşteptare. „Preţul lunar plătit pentru un copil este echivalentul salariului unei bone şi se situează între 1.000 şi 1.400 de lei, în funcţie de programul ales“, spune Gudynn.

Cu toate că piaţa grădiniţelor par­ticulare este, în oraşele mari, aparent destul de ofertantă, semne de întrebare se ridică atunci când vine vorba de îndeplinirea standardelor impuse de legislaţie cu privire la numărul de persoane calificate pentru meseria de educator, precum şi la forma juridică a acestor unităţi. În prezent, numărul total de grădiniţe din evidenţele ARACIP este de 444 în toată ţara, din care 56 sunt acreditate, iar restul funcţionează pe baza unei autorizaţii de funcţionare provizorie. „Numărul unităţilor acreditate este mic deoarece standardele pe baza cărora se face acreditarea au fost aprobate abia în ianuarie 2007. Autorizarea de funcţionare provizorie este prima etapă a acreditării. La cel mult doi ani după absolvirea primei promoţii, reprezentanţii grădiniţelor autorizate au obligaţia să depună la ARACIP documentaţia în vederea acreditării“, a declarat Violeta Gogu.

Deşi numărul total de grădiniţe particulare din Bucureşti aflate în evidenţa agenţiei este de 143, numai site-ul gradinite.com listează peste 150 de unităţi. Multe dintre ele funcţionează sub titulatura de cluburi de supraveghere. Roxana Nidelea, cadru didactic într-o instituţie de stat şi director al Clubului Kinder Planet, precizează că „atâta timp cât învăţământul preşcolar nu este obligatoriu, nu mi se pare normal ca ministerul să ne impună reguli. Pentru autorizare se percep tarife destul de mari; în plus, zilnic trebuie trimise raportări. Mai mult, directorii sunt acceptaţi în urma unui concurs la inspectorat, iar educatoarele trebuie să susţină probe de titularizare“. Clubul Kinder Planet funcţionează ca o firmă de sine stătătoare, cu acte în regulă, şi toate educatoarele angajate au diplome. „Fără sprijinul ministerului în privinţa cadrelor didactice şi fără garantarea unui număr de copii, nu suntem încurajaţi să obţinem acreditarea. O soluţie ar fi să se dea o lege pentru învăţământul particular. Până la urmă, părinţii sunt cei care trebuie să fie mulţumiţi de servicii şi aleg ce e mai bun pentru copilul lor“, a mai adăugat ea.

Expansiune în noile zone rezidenţiale

Deşi în noiembrie 2008 s-a adoptat o lege care încurajează companiile cu peste 200 de angajaţi să-şi înfiinţeze grădiniţe proprii, nu s-a remarcat până în prezent un interes special în această direcţie. „Sunt unele companii care au făcut paşi în acest sens, dar nu putem vorbi de o tendinţă“, a spus Violeta Gogu. Prea puţine companii văd beneficiile acestui gen de investiţii în angajaţi. În schimb, se remarcă o creştere a numărului de grădiniţe particulare în aria complexurilor rezidenţiale construite în ultimii ani. Spre exemplu, „în judeţul Ilfov, numărul grădiniţelor particulare care funcţionează legal a crescut de la nouă, în 2006, la 26 în 2009“, punctează Violeta Gogu.

«Indiferent de tipul de patronaj juridic al unei grădiniţe, trebuie respectat principiul ­nonprofit al activităţilor de învăţământ.»
Violeta Gogu, purtător de cuvânt, ARACIP

START-UP

150.000 de euro este suma suficientă pentru a închiria şi dota un spaţiu şi un loc de joacă şi pentru a fi angajate cel puţin cinci persoane care să se ocupe de grădiniţă şi de copii  (cadre didactice, asistentă medicală, contabil, bucătăreasă). Investiţia iniţială poate fi amortizată în aproximativ cinci ani, în funcţie de numărul clienţilor. Încasările lunare se ridică la 12.000 de euro, având 40 de copii înscrişi, cu o valoare medie de 300 de euro a taxei lunare pentru fiecare copil.

Cerinţe pentru autorizare

Grădiniţele trebuie să fie înfiinţate sub patronajul juridic al unei asociaţii sau fundaţii. Legea învăţământului prevede că, indiferent de tipul patronajului juridic, trebuie respectat principiul nonprofit. A doua condiţie de bază este ca solicitantul să aibă un spaţiu adecvat, avizat de Direcţia de Sănătate Publică şi care să corespundă numărului de copii. La acestea se adaugă dotarea minimală, inclusiv cu jocuri sau softuri. Pentru autorizaţia de funcţionare provizorie, trebuie să se ­demonstreze că unitatea dispune de personal calificat. Directorul trebuie să aibă cel puţin gradul didactic II şi să fie angajat cu normă în­treagă. Solicitanţii trebuie să depună o cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă, însoţită de un raport de evaluare internă. Dacă se îndeplinesc condiţiile, solicitantul primeşte autorizaţia de funcţionare în cel mult două luni de la depunerea dosarului. Pentru autorizare, taxa este de 4.390 lei; pentru acreditare, 6.585 lei; pentru evaluarea periodică, 3.293 lei.