Fundația Ion Rațiu a lansat luna aceasta un masterat de afaceri destinat întregii zone est-europene, în urma unei investiții de un milion de euro
Programul este destinat nu numai mediului de business, cât și celor care vor să dezvolte o carieră de educație managerială – cu alte cuvinte, să predea, ulterior, la rândul lor în școlile de business. Proiectul a fost conceput și gestionat de Pilkington Ratiu Business School, organism din cadrul fundației și, potrivit fondatorului școlii, Indrei Rațiu, în primă fază se va porni cu câteva variante de cursuri scurte, „de teste”, un program full time urmând să fie lansat cel mai devreme în vara lui 2013.
Până acum, spune acesta, așa-numiții profesori de business erau nevoiți, ca să performeze, să urmeze cursurile unor universități din afara țării și să aibă cel puțin un doctorat la dosar. Acum, speră fiul cel mare al lui Ion Rațiu, amatorii nu vor mai fi nevoiți să urmeze acest parcurs sinuos, grație know how-ului adus pe piața autohtonă de profesioniști ai domeniului de peste hotare. Respectiv, de profesioniști ai școlii franceze de business INSEAD (plasată de Financial Times pe poziția a 6-a în clasamentul pe 2012 al celor mai bune programe de management din lume).
Cât de prietenoasă e piața
În România există circa 15 furnizori de programe de MBA și EMBA (Executive MBA), cu oferte extrem de diferite: de la 500 de euro la nu mai puțin de 30.000 de euro. În cazul școlii Pilkington, prețul pentru programele de scurtă durată a fost stabilit la 17.000 de euro. Ce șanse are, în opinia lui Indrei Rațiu, un nou program, în actualul context al pieței de business management, dar și al economiei, per ansamblu? Destul de mari, ținând cont că în primul weekend destinat cursurilor deschise (etapă premergătoare lansării propriu-zise a masteratelor, în care potențialii clienți cunosc curricula și profesorii propuși) șase participanți au achitat deja prima tranșă. În plus, spune el, „marile școli – Wharton, Harvard, Insead – au apărut, fără excepție, în perioade de recesiune. Paradox care se explică, probabil, prin tendința oamenilor rămași fără lucru sau care se tem de acest scenariu de a învăța ceva nou.”
În perioada următoare, Pilkington mizează pe extinderea în Moldova, Turcia, statele baltice și zona Balcanilor.