Investiţiile în sistemul feroviar din România vor ajunge până la şapte miliarde euro în următorii cinci ani, investitorii din întreaga lume fiind interesaţi de oportunităţile oferite de piaţa românească, a declarat, pentru Agerpres, Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare (AIF) din România.
‘România va investi între 6 şi 7 miliarde euro în următorii cinci ani, ceea ce va transforma ţara noastră într-un punct de atracţie pentru investitori. Dacă vom avea o prioritizare corectă în acest domeniu, atunci calea ferată din România va deveni importantă şi pe plan naţional deoarece la nivelul Uniunii Europene calea ferată este pe primul loc ca prioritate’ a spus Ştefan Roşeanu, la InnoTrans, cel mai mare târg feroviar din lume.
Acesta a precizat că investiţiile preconizate vor fi făcute în 400 de kilometri de cale ferată reconstruită pe Coridorul IV , între Curtici şi Constanţa. De asemenea, sistemul de metrou din România se va îmbunătăţi cu încă 15 – 20 de kilometri de linie, iar investiţiile ar putea viza şi sistemul de semnalizare şi de material rulant.
România participă la InnoTrans 2010 cu un stand al Asociaţiei Feroviare din România pentru care doar companiile private au contribuit, cheltuielile depăşind 30.000 de euro, dar şi cu standuri individuale ale companiilor Remarul 16 februarie şi ASTRA Vagoane Călători Arad.
AIF a susţinut într-o scrisoare adresată recent primului ministru, Emil Boc, şi miniştrilor Transporturilor, Finanţelor şi Economiei, că mărirea tarifelor pentru accesul la infrastructura feroviară va avea ca efect o creştere în lanţ a tarifelor practicate de transportatorii feroviari, fie ei privaţi sau de stat, ceea ce va îndepărta şi mai mult călătorii şi mărfurile de pe cale ferată, nu va aduce noi clienţi, dimpotrivă îi va îndepărta şi pe ultimii rămaşi, accentuând spirala negativă în care se afla transportul pe şină.
În contextul recent anunţatei privatizări a operatorului naţional de transport marfă, CFR Marfă, schimbarea politicilor tarifare, deteriorarea condiţiilor de piaţă şi probabila pierdere a ultimilor clienţi va conduce la diminuarea valorii de vânzare a acţiunilor societăţii şi implicit, la obţinerea unei sume de vânzare mult mai mici.
Conform AIF, lipsa proiectelor de modernizare a infrastructurii feroviare publice şi de reînnoire a dotării tehnice aferente operatorilor de transport a condamnat la faliment piaţa de profil din România, forţând societăţile la restrângerea continuă a activităţilor şi concedierea personalului – numai în acest an mii de salariaţi din domeniu au fost concediaţi.
AIF susţine că materialul rulant – locomotive sau vagoane – din dotarea operatorilor de transport persoane sau marfă are o vârstă medie de 25 de ani şi că infrastructura feroviară publică este scadentă la reparaţii pe aproape 90 la sută din poduri şi lucrări de artă, 90 la sută din reţeaua de tracţiune electrică şi 50 la sută din infrastructură.
AIF solicită găsirea resurselor financiare pentru finanţarea la valoare reală a activităţilor de transport pe şina precum şi deblocarea resurselor financiare pentru co-finanţarea proiectelor europene de reparaţii a infrastructurii feroviare şi modernizare a materialului rulant.
Odată cu dezvoltarea şi relansarea industriei feroviare, prin apariţia mai multor companii private, s-a dezvoltat şi necesitatea unui organism care să reprezinte şi să promoveze interesele industriei de profil. Astfel, a apărut, în 2007, Asociaţia Industriei Feroviare din România, pe scurt – AIF. În acelaşi an, AIF a devenit membru UNIFE, asociaţia europeană de profil.
Membrii asociaţiei – furnizori de produse şi servicii, societăţi comerciale româneşti şi multinaţionale – au fost la început în număr de şase: Alstom Transport, Club Feroviar, Eximprod Grup, Siemens, UCM Reşiţa, Vossloh Tehnica Feroviară. Acestora li s-au alăturat Atelierele C.F.R. Griviţa, Colas Rail România, Electrificare C.F.R., Exco Transport Systems, Inda, ISAF, Marub, Metabet CF S.A, Pro Engineering, Remar S.A., Remarul ’16 Februarie’, Romkatel-Funkwerk, Siemens S.R.L., Spiact Craiova, Thales Rail Signalling Solutions, Vio-Top şi Wiebe România.
SURSA: Agerpres
