În urmă cu o săptămână, revista Capital a analizat „Cum am ajuns cei mai leneşi europeni“, în situaţia în care unii prezentatori de ştiri ne anunţau revoltaţi că muncim cel mai mult în regiune, iar alţii că suntem cel mai puţin productivi din Europa. Acum intrăm şi mai în detaliu şi vă arătăm o altă latură a situaţiei, care la prima vedere pare incredibilă, dar în urma căreia putem ghici ce parte a economiei româneşti scârţâie şi ce măsuri se impun.
Pentru a avea puncte clare de referinţă, am decis să ne uităm la productivitatea marilor companii de stat care au fost privatizate înainte de declanşarea crizei, iar ceea ce am bănuit s-a adeverit. De exemplu, la combinatul Alro Slatina, în 2003, în primul an de la privatizare, productivitatea în sectorul de aluminiu primar era de 53 de tone/angajat, iar în 2011 acelaşi indicator a ajuns la 138 de tone/angajat, adică mai mult decât dublu în doar opt ani. În sectorul de aluminiu procesat, productivitatea a crescut de peste cinci ori, de la 18 t/angajat la 95 t/angajat, în aceeaşi perioadă. O creştere comparabilă a fost înregistrată şi la producătorul de alumină Alum Tulcea, care doar în trei ani a reuşit să majoreze productivitatea de la 152 t/angajat, în 2009, la 682 t/ angajat, în 2011, conform unui studiu PricewaterhouseCoopers. Producătorul de aluminiu a investit, de la privatizarea din 2002, peste 640 de milioane de dolari, din care 341 de milioane de dolari în tehnologie, pentru creşterea capacităţii de producţie de bunuri cu valoare adăugată mare, şi a făcut investiţii financiare de peste 300 de milioane de dolari.
 
Investiţii masive în eficienţa energetică

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, la nivelul Alro Group, acesta a rămas relativ constant, de circa 3.400 de persoane. Pe lângă investiţiile realizate exclusiv pentru creşterea productivităţii, compania şi-a accelerat şi programul de creştere a eficienţei energetice în cadrul unităţilor sale, investind aproximativ 77 milioane de dolari în ultimii şase ani. Printre principalele proiecte implementate, Alro a investit peste 27 milioane de dolari pentru creşterea intensităţii curentului electric la cuvă, la halele de electroliză active, până la 120 kA, ne-au precizat reprezentanţii Alro. Prin urmare, compania a putut obţine o producţie mai mare, cu impact direct asupra reducerii consumului de electricitate pe tona de aluminiu. Între 2006 şi 2008, Alro a investit peste 26 milioane de dolari în şapte noi grupuri de transformare şi în 14 redresori la halele de electroliză cinci-opt. Aceste investiţii au contribuit la reducerea consumului de electricitate.„Alro a pus accent pe îmbunătăţirea consumului specific, indiferent că este vorba de energie, gaze sau alte materii prime“, a declarat, recent, Gheorghe Dobra, directorul general al Alro. „Am obţinut rezultate impresionante pe segmentul eficienţei energetice, precum şi reduceri semnificative ale costurilor prin creşterea eficacităţii operaţiunilor. De asemenea, scăderea consumului pe tona de aluminiu ne-a ajutat să echilibrăm creşterea constantă a preţului energiei“, a explicat Dobra. Ca urmare a programului de investiţie pentru creşterea eficienţei energetice, Alro a reuşit să diminueze consumul de energie cu 75% pe tonă, în sectorul de aluminiu procesat, din 2003 până în 2011. De asemenea, şi consumul de gaz a scăzut cu aproximativ 80% din 2003 până în 2011, pentru acelaşi sector.

Alro Group este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. Anul, compania achită către stat 91 de milioane de dolari (277,3 milioane de lei) sub formă de taxe şi impozite. Compania a plătit taxe locale de 2,3 milioane de dolari (7 milioane de lei), în 2011. La rândul său, Alum Tulcea a plătit taxe la bugetul local de 254.000 de dolari (773.000 de lei). Totalul de taxe la bugetul de stat, local, al asigurărilor sociale a fost de 50,4 milioane de dolari, achitaţi de Alro în 2011 (154,8 milioane de lei).

Alro nu este singurul exemplu. Cea mai mare companie de stat şi cel mai mare contribuabil la stat, OMV Petrom, şi-a majorat productivitatea pe angajat de aproape trei ori, în perioada 2005-2011. Acest rezultat se datorează programului ridicat de investiţii şi procesului complex de restructurare şi de modernizare. „Din momentul privatizării, investițiile anuale s-au ridicat la peste 1 miliard de euro anual, respectiv 7,7 milioane de euro pentru perioada 2005-2011. Progresul procesului de modernizare s-a reflectat în rata productivității, care a crescut de la an la an în perioada menționată“, ne-au comunicat reprezentanţii OMV Petrom.

Iar investiţiile nu se opresc aici, chiar dacă Petrom a ieşit de sub monitorizare.
“Petrom va continua să investească într-un ritm similar celui de până acum (0.8 – 1.2 mld. Euro/an pana in 2014), in condițiile unui mediu  investiţional favorabil cu un regim de reglementare şi fiscal transparent, corect şi predictibil. În ultimii şapte ani, Petrom a investit peste 1 mld. euro/an (mai mult de 90% din EBITD – Profit Înainte de Dobânzi, Impozite și Amortizare) pentru a transforma compania şi a îmbunătăţi performanţa acesteia”, ne-au comunicat reprezentanţii OMV Petrom.

O altă companie, din acelaşi domeniu cu Petrom, şi anume grupul Rompetrol a realizat investiţii de aproximativ 2 miliarde de dolari în perioada 2002-2011. La acestea se adaugă şi sprijinul financiar acordat de KazMunayGas (în prezent, unicul acţionar al Grupului) pentru susţinerea activităţilor şi operaţiunilor în perioada 2007 -2011, aportul total al KMG în acceaşi perioadă ridicându-se la peste 2 miliarde dolari, ne-au comunicat reprezentanţii companiei.
“O parte semnificativă a acestor investiţii, care au atins până la finele lui 2011 un nivel de peste 1,1 miliarde dolari, a vizat îmbunătăţirea activităţii de pe platforma Petromidia. În prezent, Grupul derulează un amplu program de investiţii la rafinăria Petromidia, prin care capacitatea de procesare va creşte la 5 milioane de tone de materie primă, de la 3,9 milioane tone în 2011 şi 1,15 milioane tone în 2000 înainte de preluarea de către Grupul Rompetrol”, ne+au explicat reprezentanţii companiei. În acest an, Programul de investiţii al Rompetrol Rafinare se ridică la 83 milioane de dolari, din care circa 42% vizează continuarea şi finalizarea în acest an a programului de modernizare şi extindere a capacităţii de prelucrare a rafinăriei Petromidia. De asemenea, grupul a alocat peste 175 milioane de dolari pentru construcţia terminalului marin în largul Mării Negre şi triplarea capacităţii de tranzit produse petroliere prin dana 9 a portului Midia, aflata în concesiunea companiei.

Investiţii şi în afara graniţelor

“O altă componentă a strategiei investiţionale s-a concentrat asupra dezvoltării reţelei de distribuţie a Grupului Rompetrol, care a crescut în 9 ani de 20 de ori, de la 54 de staţii în 2003, la peste 1.000 de benzinării în 6 ţări europene, România, Moldova, Bulgaria, Georgia, Franţa şi Spania.  La acestea se adaugă investiţiile în segmentul de Upstream al Grupului Rompetrol, în cele 5 perimetre deţinute în România. În perioada 2009-2011, Grupul a alocat pentru explorarea zonelor cu potenţial petrolifer aproximativ 7 milioane de dolari, pentru achiziţie şi procesare seismică şi studii geologice. În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare pe termen lung ale Grupului Rompetrol, acestea vizează armonizarea tuturor activităţilor de rafinare, trading şi retail. “Strategia Grupului Rompetrol şi a unicului său acţionar – KazMunayGas vizează perioada următoare consolidarea şi dezvoltarea prezenţei în regiunea Europei Centrale şi de Est, cât şi în ţări precum Turcia, Serbia sau Grecia în acord cu obiectivul pe termen lung al companiei – poziţionarea între primele 25 de rafinării din Europa, în baza profitabilităţii şi a performanţelor operaţionale. Având în vedere că urmează finalizarea proiectului de extindere a rafinăriei Petromidia, următorul pas este dezvoltarea rețelelor retail/wholesale din România, Turcia și Ucraina”, au adăugat aceştia.

Producătorul de oţel ArcelorMittal Galaţi exportă, la rândul său, circa 70% din totalul producţiei anuale, aflându-se în top zece exportatori români. Cea mai mare parte a producţiei sale este reprezentată de tabla groasă, iar în 2011, compania a continuat investitiile în eficientizarea procesului tehnologic. Astfel, anul trecut, compania a repornit Furnalul nr. 5, după o investiţie de peste 80 de milioane de euro.

Uzinele auto, cu motoarele turate

Alte exemple sunt şi uzinele auto de la Mioveni, respectiv Craiova. Atât Dacia Renault, cât şi Ford au reuşit, doar în câţiva ani, să crească productivitatea de câteva ori faţă de rezultatele obţinute de uzinele auto atunci când se aflau în ograda statului. Ambii producători auto au realizat investiţii de la câteva sute de milioane de euro la câteva miliarde. De exemplu, în perioada 2000 – 2011, Renault a investit în România aproape 2 miliarde de euro. Acestea au vizat in principal modernizarea dispozitivului industrial (platforma de la Mioveni cu cele doua mari Uzine şi un Centru de Logistica), ameliorarea condţtiilor de munca în tot grupul Renault, proteţtia mediului înconjurător, crearea  de noi entităţiîin cadrul Grupului, parte dintr-un laţt auto complet (Renault Technologie Roumanie,inclusiv Centru Tehnic Titu şi Centrul de Design Renault Design Central Europe).”În cursul acestui an, sunt prevăzute investiţii de 250 de milioane de euro”, afirmă reprezentanţii producătorului auto.

Conform oficialilor Ford România, deși investiția totală pentru facilitățile de la Craiova era stabilită la 675 mil. euro deja s-a investit mai mult. Numai secția de asamblare a necesitat circa 500 milioane de euro, iar la cea de motoare alte 180 de milioane. Ford nu a atras până acum fonduri europene, iar ajutorul de stat pentru formare profesională a fost anulat. Deși nu a fost considerată investiție de mediu, noua secție de vopsitorie de la Craiova este una dintre cele mai prietenoase cu mediul instalații de acest fel din Europa.

Toate companiile date ca exemplu, cu excepţia Ford, au avut o contribuţie majoră şi în atragerea fondurilor europene, capitol la care rămânem încă repetenţi. Alro a încheiat, anul trecut, cu Ministerul Economiei, Comeţului şi Mediului de Afaceri, în calitate de autoritate de management pentru Programul Operaţional Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” un contract de finanţare pentru derularea proiectului „Consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin achiziţionarea de utilaje de finisare table şi benzi din aluminiu şi aliaje”. Proiectul, în valoare de 43,63 milioane lei, din care 17,18 milioane nerambursabili, este cofinanţat prin FERD. Şi Dacia are un proiect în derulare, respectiv, introducerea în fabricaţie a unui bloc motor destinat noii familii de motoare, pentru care compania a obţinut acordul de finanţare din fonduri europene pentru o valoare eligibilă nerambursabilă de 20 de milioane de lei.

Bani europeni pentru combaterea şomajului

În 2010, Petrom împreună cu fundaţia Centrul de Dezvoltare Managerială Cluj (CDM), a derulat un parteneriat care a vizat combaterea şomajului, proiect susţinut în proporţie de 98% cu fonduri europene. În acest sens, Petrom şi CDM au atras circa 5 milioane de euro care au fost utilizaţi pentru finanţarea unei reţele pre-existente de 15 centre. Modelul centrelor de tranziţie în carieră a fost implementat cu succes de către Petrom în perioada 2006-2010; reţeaua, personalul aferent, precum şi experienţa acumulată au constituit baza proiectului derulat în parteneriat cu CDM, ne-au explicat reprezentanţii Petrom.