De la reluarea acordului cu Fondul Monetar International ne putem lua adio anul acesta! Guvernul a consfintit despartirea prin ordonanta de rectificare a bugetului de stat, considerand ca demararea unor investitii in infrastructura merita pretul.

Este nevoie ca in fiecare an imaginea satelor inundate sa fie reluata obsesiv de televiziuni pentru a ne intreba de ce nu s-a mai investit nimic pentru a preveni efectele unor astfel de dezastre. Trebuie sa aflam din rapoarte de monitorizare ca fara autostrazi nu vom atrage investitii straine. Este nevoie de statistici care sa arate declinul sistemului de invatamant, cu posibile consecinte grave peste cativa ani, pentru a accepta ca scolile au nevoie macar de reparatii. Fara spectrul amenintator al neindeplinirii conditiilor de integrare, nici proiectele de protejare a mediului nu ar parea mai mult decat un moft.


De mai multi ani, investitii importante in infrastructura stau pe lista de asteptare a Guvernului, lasate intotdeauna in urma fie de alte prioritati sensibile electoral (majorari de salarii si pensii), fie de scandaluri aparute la atribuirea contractelor, fie pur si simplu de inexistenta unor proiecte viabile care sa le sustina. Asa se face ca, anul trecut, nu s-a construit, spre exemplu, nici un kilometru de autostrada noua.


In 2006, Executivul promite ca va demara tot ce s-a amanat pana acum. Rectificarea bugetara aprobata saptamana trecuta prin ordonanta de urgenta ar trebui sa ii asigure si banii necesari. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost suplimentate anul acesta cu peste 3,3 miliarde de lei (aproape un miliard de euro). Din suma totala, aproape o treime (1,018 miliarde de lei) vor ingrosa cheltuielile de capital. Urmand sa finanteze diverse investitii publice, in special in infrastructura, acestea ar trebui sa sustina cresterea economica, fara a adauga presiuni inflationiste suplimentare. “Doresc sa subliniez ca toti banii se duc catre zona de cheltuieli de capital, nu se folosesc pentru salarii sau alte drepturi de tip salarial”, a declarat premierul Calin Popescu Tariceanu, aratandu-se convins ca echilibrele macroeconomice nu au cum sa fie afectate. Singurele suplimentari salariale vor acoperi restantele din invatamant.


Majorarea deficitului bugetar de la 0,5% din PIB, la 0,9% din PIB se traduce, totusi, prin renuntarea la acordul cu FMI, suspendat deja. Iesind din limitele considerate acceptabile de catre institutia financiara internationala, indicatorul permite, insa, Guvernului sa scoata bani din buzunarul public pentru mai multe proiecte de investitii. Ministerele care le vor gestiona, precum si cele implicate intens in procesul de integrare sunt principalii “castigatori” ai rectificarii.


Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului primeste in plus mai mult de jumatate de miliard de lei. Potrivit premierului Tariceanu, cinci obiective de infrastructura rutiera vor demara in cel mult doua luni. Printre acestea: autostrada Bucuresti-Brasov, completarea soselei de centura a Capitalei, continuarea acesteia, cu pasaj peste calea ferata Otopeni, sau varianta de ocolire Cluj Est. Prin alte investitii se va reabilita autostrada Bucuresti-Pitesti, se vor construi poduri feroviare si rutiere, vor fi cumparate vagoane noi de calatori si se vor repara cele vechi sau se va dezvolta capacitatea feroviara a portului Constanta Sud.


Din cele 355 de milioane de lei pe care le va primi in plus, Ministerul Educatiei va cheltui 48 de milioane pentru microbuze scolare, 24 milioane pentru reparatii capitale si 28 milioane pentru investitii in infrastructura educationala. In cazul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cele 300 de milioane primite urmeaza sa finanteze lucrari de aparare impotriva inundatiilor.


Implicat si el in masurile de urgenta in caz de inundatii, dar si intr-un proces de reorganizare inainte de integrare, Ministerul Administratiei si Internelor primeste la rectificare peste 260 de milioane. Sume suplimentare mai mari de 100 de milioane au mai primit ministerele Muncii (indemnizatii pentru mame), Apararii Nationale, Economiei si Comertului.

Rectificarea bugetara in cifre

Venituri (mil. lei)


Impozit venit si salarii +446,3

TVA +880

Taxe vamale +454

CAS +110.2

Accize -227,2

Impozit microintreprinderi -159,7

Venituri nefiscale +155,2

Cheltuieli


Salarii +228,8

Bunuri si servicii +904,3

Transferuri +929,1

-investitii companii de stat +336,6

-asistenta sociala +318,8

Cheltuieli de capital +1.018

Fond rezerva bugetara +250