Attila Korodi a menţionat că s-au făcut progrese importante în ce priveşte reabilitarea, modernizarea şi extinderea acestor reţele în mediul urban şi a subliniat că în următorii ani se va pune accent pe mediul rural.



'Va fi un efort constant (…) Noi am făcut un calcul – cu investiţiile pe următorii şapte ani de zile pe programarea următoare, cu tot bugetul alocat încă pe următorii şapte ani de zile nu vom închide toate obligaţiile faţă de ceea ce şi-a asumat România, pentru că pur şi simplu nu putem. Resursele financiare disponibile şi realitatea fizică de pe teren nu ne permit acest lucru. Deci, încă cel puţin zece ani de zile, vor fi investiţii majore în această zonă, deci vom intra şi în programarea care va fi după 2020 pe sistemul de apă şi canalizare. Dar, în mare parte, tot ce înseamnă coloana vertebrală, marile municipalităţi, se termină acum cu această programare, unde lucrările au mers într-un ritm normal, şi partea următoare vine zona rurală adiacentă marilor aglomerări (…) Deci, va fi un efort continuu, dar nici următoarea programare financiară încă nu ne va închide tot ce înseamnă obligaţii de investiţii, pentru că fizic nu se poate şi nici financiar', a declarat ministrul Mediului.



Attila Korodi a fost prezent, luni, în judeţul Covasna, pentru a semna contractele de finanţare pentru reţelele de canalizare în comunele Brateş şi Vârghiş, care vor fi realizate din Fondul pentru Mediu.



Valoarea contractului este de 4,7 milioane de lei pentru localitatea Vârghiş, unde va fi realizată o reţea de canalizare în lungime de 12 kilometri, precum şi o staţie de epurare, şi de 6,4 milioane de lei pentru comuna Brateş, unde reţeaua de canalizare va măsura 24 de kilometri şi va străbate şi satele aparţinătoare – Telechia şi Pachia.



Lucrările, cofinanţate în proporţie de 20% de autorităţile locale, se vor finaliza în decurs de doi ani. Acest proiect va contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii unui număr de aproximativ 3.500 de locuitori din cele două comune.



Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a precizat că proiectul face parte dintr-un program mai amplu iniţiat în anul 2011, care a mai inclus încă cinci localităţi din judeţ, respectiv Brăduţ, Ghidfalău, Barcani, Turia şi Estelnic.