Privatizarea ratata a companiei Oltchim, jocul de interese in jurul privatizarii Alro Slatina, contractele pentru furnizarea de gaze, pe care Gazprom nu le respecta sau imprumuturile contractate, mai mult in interesul creditorilor decat in interesul companiilor, au fost doar elemente care au viciat mediul economic. De cealalta parte, firme precum Michelin, South African Breweries, Telemobil, Philip Morris, Europharm sau Carrefour au investit anul acesta aproape 500 de milioane de dolari in capac
Privatizarea ratata a companiei Oltchim, jocul de interese in jurul privatizarii Alro Slatina, contractele
pentru furnizarea de gaze, pe care Gazprom nu le respecta sau imprumuturile contractate, mai mult in interesul creditorilor decat in interesul companiilor, au fost doar elemente care au viciat mediul economic. De cealalta parte, firme precum Michelin, South African Breweries, Telemobil, Philip Morris, Europharm sau Carrefour au investit anul acesta aproape 500 de milioane de dolari in capacitati de productie sau pentru deschiderea unor reprezentante comerciale. Cifra totala a investitiilor din acest an este de aproape doua miliarde de dolari. Din privatizare nu au venit, insa, decat cel mult 500 de milioane de dolari.
Afacerile de succes se numara pe degetele de la doua maini Doar patru companii au investit anul acesta mai mult de 100 de milioane de dolari Anul acesta a fost un an bun pentru afaceri. La aceasta concluzie au ajuns cel putin 100 de companii straine sau autohtone care, cel putin pe primele noua luni ale acestui an, au facut afaceri de peste cinci miliarde de dolari.
Numarul investitiilor de tip greenfield realizate in 2001 in Romania a fost insa mai mic decat in alti ani. Doar 84 de companii au decis sa-si extinda afacerile pe aceasta piata. Dintre acestea, doar in cazul Michelin, Telemobil si Carrefour se poate spune ca este vorba de investitii semnificative, mai mari de 50 de milioane de dolari. Din pacate, la fel ca in ultimii 11 ani, si in 2001 vestile bune au venit doar din partea sectorului privat. Nici o companie de stat nu se poate mandri ca a indeplinit criteriile de performanta economica. Si la ce sa te astepti de la o economie de stat in care compania nationala de transport aerian Tarom spera ca va reusi sa obtina profit peste trei ani, iar vestitelor regii nationale li se sterg in continuare, cu nonsalanta, pierderile, pentru simplul motiv ca nu exista alta varianta.
Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare BERD a realizat de departe cele mai interesante mutari investitionale. BERD a depasit recent pragul de doua miliarde de dolari plasati in sectorul de stat si privat romanesc. Salvatore Candido, reprezentantul pentru Romania al bancii cu sediul la Londra, spune ca economia romaneasca se regaseste din toate punctele de vedere in portofoliul BERD.
Grupul francez Michelin a ales Romania intr-un moment in care toti producatorii mondiali de anvelope se orienteaza catre outsourcing si fac reduceri masive ale costurilor de productie. Omul roman de afaceri Gelu Tofan se poate mandri, cel putin, cu faptul ca a reusit cea mai importanta tranzactie din sectorul privat. Pe o piata unde mai exista doar rivalul german Continental, dar care produce doar pentru export, Michelin are toate sansele sa detina controlul absolut in materie de cauciucuri produse si vandute. Un punct in plus il reprezinta colaborarea cu Renault pentru masinile produse la Dacia Pitesti.
In domeniul bancar, preluarea Bancii Agricole de catre conglomeratul financiar austriac Raiffeisein inseamna, practic, regandirea competitiei de pe piata romaneasca. Analistii cred ca Romania a reusit sa iasa intrun fel si de sub influenta prietenilor din Grecia si Turcia, tari care pana mai ieri aveau mai mult de 20 de proiecte bancare. Comparativ cu tarile din Europa Centrala mai sunt inca multe de facut, dar gongul final al consolidarii sectorului bancar ar urma sa fie privatizarea Bancii Comerciale Romane (BCR).
Francois Oliver, seful din Romania al grupului francez Carrefour, are toate motivele sa se felicite ca a intrat din iunie 2001 pe piata romaneasca. Intr-un mod care ar putea sa para inexplicabil pentru orice strategie de marketing, hipermarketul din Militari a avut un succes enorm. Lucru este valabil si pentru grupurile germane Metro si Selgros, care si-au consolidat afacerile. Metro a inregistrat, pe primele noua luni, o crestere a incasarilor de 75,6% fata de intreg anul 2000.
Berea, tutunul si cafeaua au mirosit a dolari
Despre afacerea LNM Ispat-Sidex se pot spune multe. Pana acum, nu au existat semne care sa contrazica ideea ca este vorba despre o privatizare de succes. Trebuie ca acest succes sa fie confirmat in anul 2002, pentru ca privatizarea Sidex este esentiala pentru Romania. La Galati s-a implicat si BERD, iar mai marii LNM vorbesc despre planurile care, o data finalizate, vor da nastere celui mai mare combinat de oteluri din Europa Centrala si de Est.
Dupa cum transmitea un clip publicitar deja celebru, berea a devenit un fel de frate al romanului. South African Breweries (SAB) a reusit anul acesta cea mai interesanta mutare pe o piata unde dirijor este, deocamdata, compania austriaca Brau Union. Preluarea fabricii de bere de la Timisoara de catre SAB a concentrat si mai mult competitia intr-o industrie care trece de 500 milioane de dolari.
Romania a reusit, in numai patru ani, performanta de a detine cea mai mare rata de penetrare a telefoniei mobile din Europa Centrala si de Est. 20% din romani au devenit dependenti de serviciile oferite de MobilRom, MobiFon sau Cosmorom. In acest context, Telemobil, cel de-al patrulea operator de pe piata, incearca pentru a treia oara in ultimii sapte ani sa reuseasca. Competitorii sunt deosebit de sceptici, dar conducerea Telemobil spune ca o investitie de 350 milioane de dolari nu poate decat sa aduca un succes garantat.
Kraft Foods Romania vrea sa conduca ostilitatile de pe piata producatorilor de cafea din pozitia de lider. Primul pas a fost facut prin preluarea marcii Nova Brasilia care, impreuna cu Jacobs, ar trebui sa aduca succesul asteptat de Stephen Warley, managerul general al Kraft.
Piata tutunului este de departe cea mai concentrata din punctul de vedere al jucatorilor prezenti in Romania. Clasamentele privind liderii de piata sunt mereu schimbate, iar oricare dintre companiile British American Tobacco, Philip Morris sau JTI poate deveni astazi lider, pentru ca maine sa fie pe locul doi sau trei. Philip Morris s-a gandit ca o investitie de 100 milioane de dolari ii va ajuta sa castige o cota de piata mai mare. Lucru pe care l-a si facut. In luna septembrie a fost inaugurata fabrica de la Otopeni.
Cam acestea ar fi, pe ansamblu, afacerile care pot fi incluse in categoria de succes. Analistii spun ca nici in 2001 Romania nu a sarit calul, dar nici nu a surprins in mod placut investitorii straini. Intrarea pe aceasta piata se face, in mod evident, pentru a beneficia de anumite facilitati fiscale si de forta de munca ieftina. Industria textila arata, de altfel, gradul de dezvoltare a economiei romanesti. Sa produci de aproape un miliard de dolari cu materie prima din alta tara nu se poate spune ca este un motiv de bucurie.
Compania de consultanta KPMG spune totusi ca aproape toate firmele straine prezente in Romania prognozeaza o imbunatatire a afacerilor anul viitor. La fel de pozitive sunt si previziunile legate de valoarea investitiilor care urmeaza sa fie facute in 2002. Ramane de vazut.
Cele mai importante afaceri ratate si le-a adjudecat statul roman
Balbele persoanelor asezate in functii de decizie au provocat pagube importante companiilor de stat
Primele trei locuri din topul celor mai importante esecuri inregistrate in afaceri in anul 2001 sunt ocupate
de afaceri facute in numele statului roman. Ceea ce demonstreaza inca o data cat de bine este gestionata
proprietatea publica.
Topul „rateurilor” in afaceri include doua privatizari – Oltchim si CSR Resita -, contractul incheiat de statul roman prin Ministerul Industriei si Resurselor cu compania ruseasca Gazprom pentru furnizarea de gaze naturale, doua imprumuturi de pe urma carora profita prea mult creditorii si mai putin companiile care le-au contractat – Petrom si RomTelecom -, falimentul Bancii Populare Romane, procesul pierdut de ANSVM cu Octavian Cornif, in urma caruia Cornif a avut de recuperat de la Asociatie suma de 4,4 miliarde lei si, nu in ultimul rand, deteriorarea imaginii a doua companii – Alro Slatina (prin imaginea pe care i-a creat-o APAPS exact in perioada privatizarii, si Daewoo Romania – prin situatia financiara dificila in care a ajuns grupul coreean).r
Contractul cu Gazprom este aproape inghetatr
Scaderea temperaturii in luna decembrie a scos la iveala deficientele contractului pe care Ministerul Industriei si Resurselor l-a negociat cu furnizorul rus de gaze naturale – Gazprom. r
In ultimii ani, Romania a cumparat gaze naturale din Rusia prin doi intermediari: Wintershall, firma cu capital ruso-german, si Virom, companie mixta romano-germana(50% Transgaz, 50% Wintershall). Acest lant de intermediari intre statul roman si Gazprom a provocat in mai multe cazuri pagube partii romane, prin nerespectarea conditiilor contractuale de catre rusi. r
Pe de alta parte, un contract direct cu furnizorul, in conditii mai avantajoase, a fost practic imposibil. Incercarile ministrului Dan Ioan Popescu in acest sens nu s-au bucurat de succes. Prin vizita pe care a facut-o in Romania, presedintele Gazprom, Alexei Miller, si-a dezvaluit intentiile de implicare a companiei rusesti in constructia a doua depozite de gaze naturale, cu capacitati de un miliard de metri cubi fiecare, la Craiova si langa Bacau. Este posibil ca, abia atunci cand vor fi finalizate aceste depozite si in functie de implicarea rusilor in aceasta actiune Romania sa poata beneficia de un contract direct de furnizare a gazelor naturale in conditii avantajoase.r
Privatizare ratata la Oltchimr
Pe 25 aprilie 2001, APAPS a semnat contractul de vanzare a companiei Oltchim Ramnicu Valcea catre firma canadiana Exall Resources Limited din Canada. r
Suma pe care canadienii trebuiau sa o plateasca pentru pachetul reprezentand 53,258% din actiunile Oltchim era de zece milioane de dolari, suna suficient de mica incat sa nu creeze probleme de plata. r
Conditia, care a blocat insa privatizarea, a fost ca, pana in 24 iulie, firma canadiana sa gaseasca macar o parte din cele 150 de milioane de dolari pe care si le-a asumat ca investitii in urmatorii trei ani la Oltchim. r
Pe parcursul negocierilor de privatizare, Exall (companie ce a inregistrat pierderi in ultimii doi ani de activitate) a prezentat scrisori de sustinere de la firmele PVC Group din Anglia si SNC Lavalin din Canada (cea mai mare companie canadiana de inginerie in constructii). Argumentul, pentru care APAPS a semnat contractul de privatizare cu Exall, a fost garantia acordata de un puternic consortiu financiar din care au mai facut parte BERD si International Financing Corporation, din Grupul Bancii Mondiale. r
Toate aceste garantii nu au folosit la nimic. Exall nu a platit cele zece milioane de dolari si nu a obtinut suma necesara pentru investitiile pe care trebuia sa le realizeze in primul an dupa privatizare.r
Imprumuturi „cu cantec” la RomTelecom si Petromr
OTE a decis acordarea unui imprumut in valoare de 50 de milioane de dolari catre RomTelecom. Creditul, cu o perioada de maturitate de sase luni, va fi convertit in actiuni, conform comunicatului transmis de compania elena. Reactiile ca urmare a aprobarii acestui credit nu au intarziat sa apara. Dupa o perioada in care RomTelecom a fost tinta unor acuzatii grave, privind modul in care statul roman a realizat privatizarea cu OTE, acest credit lasa loc la interpretari privind posibilitatea ca firma greaca sa devina actionar majoritar. Reprezentantii Ministerului Comunicatiilor sustin ca intentia de a ceda catre OTE o parte din actiunile RomTelecom, fara evaluare si fara licitatie, nu este o optiune pe care statul roman sa o ia in considerare.r
Tot un imprumut, de aceasta data contractat printr-o emisiune de euro obligatiuni in valoare de 100 de milioane de euro, a contractat SNP Petrom de pe piata internationala de capital. Imprumutul a fost contractat la o dobanda de 11,25 %. Operatorii de pe piata financiara internationala sustin ca Petrom a contractat un credit foarte scump, fiind cea mai mare dobanda la care s-a imprumutat o companie europeana in acest an.r
APAPS a sifonat imaginea Alror
Privatizarea celei mai profitabile companii din portofoliul APAPS a demarat la inceputul acestui an, cand Conef si Marco International au achizitionat de pe piata de capital un pachet important (42%) din actiunile emise de Alro Slatina. r
Combinatul de aluminiu este punctul de atractie pentru cei mai importanti producatori de aluminiu de pe piata mondiala – Alcoa (SUA), Pechiney (Franta) si Ruskii Aluminii (Rusia) -, de achizitionarea lui fiind dependenta pozitia pe piata a celor trei. r
Un motiv in plus ca statul roman sa incerce sa obtina cel mai bun pret pentru cea mai buna companie. Dar jocul de interese si presiunile la nivel inalt, atat din partea competitorilor, cat si din partea institutiilor financiare internationale (Banca Mondiala), au determinat amanarea privatizarii si au sifonat serios imaginea companiei. r
APAPS nu a reusit sa gestioneze eficient aceste conflicte de interese dintre competitori si a pierdut ocazia de a trece la capitolul realizari ale acestui an privatizarea celei mai rentabile companii romanesti. In paralel, jocul de interese a lasat loc la speculatii care au afectat relatiile comerciale ale companiei. tr
r