La finalul anului trecut guvernul a aprobat nu doar celebra „ordonanță trenuleț”, ci și OUG 152/2024. Publicată în Monitorul Oficial în 20 decembrie, ordonanța aduce modificări și completări unui alt act normativ, OUG nr. 46/2022. Este vorba de ordonanța care stabilește măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) care examinează investiţiile străine directe.
Printre schimbările introduse de noua ordonanță aprobată în decembrie 2024 este și una care modifică definiția investitorului din UE. Astfel, la Articolul II, litera h), punctul 1, noua definiție prevede că acesta este:
„persoană fizică, care este cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, care a realizat sau intenţionează să realizeze o investiţie în România. În categoria investitorului din Uniunea Europeană este inclusă şi persoana fizică de cetăţenie română, respectiv persoana juridică al cărei sediu social se află pe teritoriul României, care a realizat sau intenţionează să realizeze o investiţie în România”.
În versiunea anterioară, din OUG 46/2022, definiția investitorului din Uniunea Europeană era doar: „persoană fizică, care este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, care a realizat sau intenționează să realizeze o investiție în România”.
Riscul de blocare a investițiilor
Extinderea definiției prin OUG 152/2024 riscă să genereze blocaje birocratice importante în investițiile aflate în proiect. Și, inevitabil, să ducă la întârzierea sau chiar descurajarea acestora.
„Încadrarea persoanelor fizice de cetățenie română și a persoanelor juridice cu sediul social în România ca fiind investitori din Uniunea Europeană atunci când realizează investiții directe în România în domenii strategice – energie, transporturi, telecomunicații, agricultură, sănătate și altele, așa cum sunt definite de HCSAT 73/2012 – va genera, în opinia mea, birocrație suplimentară. În principal, din cauza procedurilor mai complexe.
Și, evident, a necesarului de resurse materiale și umane suplimentare. Atât pentru stat, cât și pentru contribuabili”, a explicat Sorin Blejnar, Development Director la Prime Insolv Practice și fost Președinte ANAF.
Modificarea introdusă la finalul anului trecut va avea efect direct și asupra veniturilor la buget. Un subiect „sensibil” pentru guvern, mai ales în contextul deficitului bugetar ridicat.
„Deși actul normativ are rolul de a proteja interesele strategice ale României, există un risc crescut ca procedurile de notificare/avizare ale Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe să întârzie implementarea rapidă a proiectelor cu impact direct asupra mediului de afaceri. Și, implicit, asupra veniturilor bugetului general consolidat.
Reglementarea presupune, practic, încă un «filtru», aplicabil inclusiv capitalului autohton, menit să descurajeze potențiali investitori. Care deja sunt supuși unor reglementări stricte cu privire la declararea provenienței fondurilor și a identificării beneficiarului real. Există deci o reglementare legală necesară deja suficientă cu privire la legalitatea sumelor ce formează obiectul investiției viitoare.
Interesant ar fi de analizat în ce măsură alte state membre – cum ar fi, strict cu titlul de exemplu, Polonia, Ungaria, Cehia sau Bulgaria – practică același tip de formalism cu investitorii naționali”, a subliniat fostul Președinte ANAF.
Ce domenii sunt vizate
OUG 152/2024 reglementează analizarea și aprobarea pentru investițiile străine și interne în mai multe domenii, din perspectiva securității naționale. Printre acestea se numără energia, telecomunicațiile, sănătatea, alimentația, transporturile, resursele naturale și infrastructura critică.
Actul normativ prevede că analiza și validarea este realizată de Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD). Comisia, aflată în subordinea Guvernului României, examinează investițiile a căror valoare depășește pragul de 2 milioane de euro. Însă, conform prevederilor, pot fi examinate și investiții care nu depășesc acest prag.
Asta dacă CEISD consideră că „pot avea impact asupra securității sau ordinii publice sau prezintă riscuri la adresa acestora”. Comisia poate să aprobe, aprobe condiționat sau să refuze investițiile. Conform datelor făcut publice recent, de la înființarea sa, CEISD a dat cinci avize negative.
Valoarea de 2 milioane de euro este relativ mică având în vedere, de exemplu, cea a investițiilor în domeniul energiei. Dar pot fi analizate și introduse spre avizare și investiții mai mici, în funcție de cum decide comisia.
