Investițiile din Cluj nu s-au oprit la Nokia. Cine dă următoarea lovitură?

În 2010, Clujul este principalul pol investițional al României. Câteva dovezi: lansarea a două noi parcuri industriale, extinderea altor două și atragerea de investiții străine noi, duble față de Capitală.

Întors luna aceasta dintr-o vizită în Coreea de Sud, primarul Clujului, Sorin Apostu, s-a declarat încrezător în șansele orașului de a atrage investiții din partea companiilor Daewoo și Samsung. Zvonurile privind descinderea Samsung în Cluj există de ceva vreme, compania făcând parte, de altfel, alături de Primăria Cluj-Napoca, dintr-un consorțiu, Open Bridge, a cărui menire este „să faciliteze accesul societăţilor coreene pe piaţa europeană prin utilizarea Clujului ca rampă de lansare“.
Prin urmare, principalul succes al recentei vizite a edilului în Asia o reprezintă creșterea serioasă a șanselor ca și Daewoo să ia în considerare venirea în Cluj. „Anterior, orașul nostru nu exista pe lista Daewoo, dar acum avem prima şansă de a atrage o astfel de investiţie“, spunea Sorin Apostu la întoarcerea în țară.
„Rezultatele discuțiilor se vor concretiza, probabil, în prima parte a lui 2011“, spune Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei. Precizează că, în paralel, municipalitatea face eforturi pentru a atrage alți investitori majori. Între aceștia, o companie producătoare de subansamble (care va crea circa o mie de locuri de muncă) sau una de servicii (care ar genera minimum 300 de poziții libere).
Proiecte puse pe picioare
Până la definitivarea acestor discuții, una dintre cele mai recente și serioase in­vestiții din acest an este cea a grupului ING, mai exact, a diviziei de Asigurări de Viață, în Centrul Regional de Servicii pentru clienții din Europa Centrală, unde compania intenționează să investească circa 250 de milioane de euro. De ce a ales ING tocmai Clujul pentru un centru care urmează să deservească întreaga regiune?
„A fost vorba de criterii bine stabilite, pe care orașe din alte țări nu le-au întrunit: o bună infrastructură, combinația de limbi străine vorbite, calitate și costuri com­petitive, forță de muncă specializată. Mai mult, Cluj-Napoca se afla între primele orașe din lume optime pentru activități de externalizare și centralizare. Alți factori pe care i-am luat în calcul au fost expansiunea rapidă a aeroportului internațional de la Cluj sau rețeaua bogată de universități de aici, o sursă impor­tantă de absolvenți“, explică Koen Vanvinckenroye, directorul general al ING Ser­vice Center Europe.
Compania va crea până la finalul anului 300 de locuri de muncă pe plan local, urmând ca până în 2013 numărul acestora să ajungă la o mie.
Dovadă că exemple de felul celor de mai sus nu sunt excepționale sunt planurile de lansare a două noi parcuri industriale, care se adaugă celor trei deja existente: unul de 17 hectare, „numit Centrul T.E.A.M, care vizează accesarea unei finanţări europene de 40 de milioane de lei“, spune Oana Buzatu. De asemenea, există un proiect pentru un nou Tetarom (IV), în comuna Feleac, învecinată cu Cluj-Napoca.
Nu în ultimul rând, „Tetarom I și Tetarom II își măresc suprafața, noile terenuri fiind deja ocupate aproape integral: Tetarom I se extinde cu un incubator de afaceri şi o platfomă pentru companii IT, iar Tetarom II, cu o platformă ocupată de compania americană Emerson, care continuă proiectele de extindere şi de angajare de personal înalt calificat, după cum ne-au comunicat recent într-o scrisoare.“