Pentru oamenii de afaceri eleni, Romania este o tara din prima categorie de interes, dintr-un motiv foarte simplu, pe care ni-l dezvaluie presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri Eleni, dl Ioannis Dasopoulos: "Populatia Romaniei detine sume importante de bani si, in mod evident, gestioneaza proportional mai multi bani decat in vremea comunismului. Pana in 1989, numai circa 20% din PIB trecea prin maini private. Astazi, peste 60% din produsul intern brut este gestionat de cele doua mari entit
Pentru oamenii de afaceri eleni, Romania este o tara din prima categorie de interes, dintr-un motiv foarte simplu, pe care ni-l dezvaluie presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri Eleni, dl Ioannis Dasopoulos: „Populatia Romaniei detine sume importante de bani si, in mod evident, gestioneaza proportional mai multi bani decat in vremea comunismului. Pana in 1989, numai circa 20% din PIB trecea prin maini private. Astazi, peste 60% din produsul intern brut este gestionat de cele doua mari entitati, gospodariile populatiei si firmele private. Cele 7,5 milioane de gospodarii si aproape o jumatate de milion de companii private gestioneaza circa 22 miliarde de dolari anual.”
Ca Grecia livreaza partenerilor sai comerciali citrice si masline este un doar vechi cliseu, care astazi mai este doar in mica masura acoperit de realitate. In ansamblul schimburilor comerciale romano-elene, care au insumat 652,6 milioane de dolari anul trecut, importurile noastre de produse vegetale reprezinta doar 6,3% din totalul de 264,5 milioane de dolari. Ele au fost devansate substantial de achizitiile de echipamente pentru telecomunicatii (21,6%), metale, materiale plastice (12%), textile (9,7%), produse chimice (9,2%) sau minerale (8,1%).
De-a lungul anilor, balanta comerciala a fluctuat, cu mici excedente de o parte sau de alta. Cel mai bun sold in favoarea partii romane s-a inregistrat in 1994 (+51,7 milioane de dolari), iar cel mai slab in 2000 (- 47,7 milioane de dolari).
Incepand din 2001, exportatorii romani au recuperat trei sferturi din deficit, gratie salturilor inregistrate la cateva dintre principalele grupe de produse exportate de companiile noastre: aluminiu primar (in contrapartida cu bauxita pe care, la randul nostru, o importam din Grecia), masini si aparate electrice, dar si produse mai putin glorioase, precum berbecutii si cheresteaua. A contat, de asemenea, reluarea unui export de servicii romanesti care fusese intrerupt o buna bucata de vreme: repararea vaselor grecesti in santierele navale din Romania.
Anul trecut, insa, dupa un deficit de 11,3 milioane dolari in 2000, echilibrul schimburilor bilaterale
s-a rupt intr-un mod dramatic, soldul in favoarea exporturilor romanesti cifrandu-se la 123,6 milioane de dolari, cel mai bun scor pe relatia cu tarile UE. In felul acesta, Grecia a ocupat a zecea pozitie in ierarhia clientilor companiilor romanesti, dar s-a plasat abia pe locul 18 in randul furnizorilor Romaniei.
Excedentul record de anul trecut a fost posibil pe fondul unei cresteri cu 23% a livrarilor noastre in Grecia, ceea ce devanseaza cresterea de 20,2% a exporturilor romanesti in Europa de Vest (UE, AELS, Turcia, Cipru, Malta, plus statele minuscule), ca si sporul total de 21,8% al exporturilor romanesti in 2002.
Potrivit datelor puse la dispozitie de Centrul Roman pentru Comert Exterior, cresteri spectaculoase au inregistrat livrarile nostre in Grecia la combustibili, tractoare, produse chimice organice, fibre sintetice, echipamente navale, cauciuc.
Pe de alta parte, importurile romanesti din Grecia au scazut in 2002 cu 19%, cele mai importante reduceri figurand la masini electrice si produse minerale. La bilantul negativ a mai contat si faptul ca exporturile elene de citrice sunt descurajate de taxele vamale, in vreme ce produsele industriale sunt scutite, potrivit normativelor UE. Nu in ultimul rand, tentativa de promovare a produselor grecesti la export prin linii de credit, pentru care se solicita simultan si garantii guvernamentale, practica nu tocmai uzuala, nu a dat rezultate.
In schimb, faptul ca echipamentele pentru telecomunicatii ocupa primul loc in importurile noastre, ca urmare a preluarii RomTelecom de catre OTE, arata ca strategia grecilor de expansiune in economia regionala tinde catre o formula evoluata, potrivit careia exportul de marfuri si servicii este precedat de exportul de capital.
Investitiile elene in economia romaneasca – releva dl Mircea Toader, director general in Departamentul Comertului Exterior – au, ca si in cazul Italiei de pilda, si un revers: ele genereaza, in egala masura, exporturi in tarile de origine a capitalului.
Relatiile noastre cu Grecia inseamna mult mai mult decat schimburi comerciale, tine sa mentioneze dl Dasopoulos: ” Grecia, ca membru al Uniunii Europene, are un rol important in zona Balcanilor in ceea ce priveste dezvoltarea economica si sociala. De asemenea, reprezinta si un sprijin pentru Romania in drumul spre aderare la structurile europene. Interesele oamenilor de afaceri eleni in Romania sunt dovedite de multitudinea investitiilor in Romania si de colaborarea stransa existenta intre cele doua tari. Multi dintre noi suntem stabiliti aici cu familiile noastre, deoarece credem intr-o evolutie benefica pentru ambele parti. Relatii incepute cu secole in urma au creat un teren propice pentru noi, in prezent.”
Romania, a doua tinta a firmelor elene In Balcani
Asociatia Oamenilor de Afaceri Eleni din Romania (AOAER) a fost creata cu scopul de a contribui la continua dezvoltare a colaborarii economice dintre Romania si Grecia, la consolidarea traditionalei prietenii romano-elene si de a sprijini integrarea deplina a Romaniei in structurile europene. „Extinderea activitatii economice catre Balcani – subliniaza dl Ioannis Dasopoulos, presedintele AOAER – este un obiectiv al oamenilor de afaceri greci. Dintre firmele grecesti mari si mijlocii, 47% isi desfasoara activitatea in tarile balcanice, dupa cum urmeaza: 10% dintre ele in Turcia, 29% in Albania, 18% in Serbia, 34% in FYROM, 59% in Bulgaria si 43% in Romania.” Evident, multe dintre aceste firme sunt prezente simultan in mai multe tari balcanice. Aproape jumatate (46%) dintre companiile grecesti aflate in Romania au capital mixt. O cincime dintre acestea au infiintat filiale, 23% au retele de distributie, 37% au unitati de productie, 6% au atat filiale, cat si retele de distributie, iar 14% au unitati de productie si retele de distributie.