Sunt hulite că produc scump şi poluează, dar în acest an fără ele România putea rămâne în beznă. O parte a lor riscă să se închidă, iar investiţiile statului în capacităţi noi se amână de la un an la altul. Care e soluţia?
Peste 55% din energia electrică a fost produsă în termocentrale clasice, relevă datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru primele zece luni ale acestui an. Faţă de aceeaşi perioadă din 2011, producţia de electricitate în termocentrale a crescut cu trei puncte procentuale. Cea mai mare parte revine termocentralelor care funcţionează pe bază de cărbune.
Acest lucru se poate observa şi din datele transmise în timp real de Transelectrica, referitoare la sistemul energetic: 46% din energia electrică era produsă pe bază de cărbune, iar 18% revenea centralelor ce utilizează hidrocarburi lichide şi gazoase şi alţi combustibili, depăşind chiar şi cantitatea de energie generată de hidrocentrale. O explicaţie vine din faptul că Hidroelectrica, care deţine în portofoliu cele mai mari capacităţi instalate, a intrat în insolvenţă în vara acestui an, iar 11 din ultimele 14 luni s-a aflat în situaţia de forţă majoră. Aşa cum a recunoscut şi reprezentantul administratorului judiciar al companiei de stat, seceta prelungită a adus pierderi semnificative Hidroelectrica, în acest an producţia nereuşind să ajungă nici măcar la 12TWh faţă de 17,6 TWh, la cât se ridică producția dintr-un an mediu hidrologic. Datele communicate de INS şi Transelectrica arată clar faptul că rolul cărbunelui a crescut în producţia de energie electrică, ceea ce este în contradicție cu politica europeană pachetul „Energie-Schimbări climatice“, care stabileşte o serie de obiective pentru anul 2020, printre care reducerea emisiilor de CO2 cu 20%, creşterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabilă şi o scădere cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin îmbunătăţirea eficienţei energetice.
Încă un an până la conformare
Potrivit strategiei energetice naţionale, circa 80% din grupurile termoenergetice din România au durata de viaţă depăşită, fiind instalate în anii ‘70-’80. Mai mult, majoritatea capacităţilor termoenergetice nu sunt echipate cu instalaţii performate pentru reducerea poluării, iar în lipsa acestora nu vor putea rămâne în funcţiune începând cu anul 2014. Doar o mică parte din termocentrale au realizat investiţiile necesare, în special cele trei mari complexuri din Oltenia, în timp ce termocentralele aflate în ograda autorităţilor locale supravieţuiesc la limită, nevând resurse financiare pentru investiţii de mediu.
Totuşi, oficialii de la Ministerul Economiei sunt optimişti şi anunţă noi investiţii în capacităţi de producţie, doar că de la anunţ şi până la punerea în funcţiune este cale lungă. Mai mult, proiectele care au fost demarate de statul român bat pasul pe loc sau sunt amânate de la an la an. În această situaţie se regăsesc centrala de la Tarniţa-Lăpusteşti, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, un nou grup de 500 MW la Rovinari, 2 grupuri la termocentrala Midia-Năvodari, alte 2 grupuri la Galaţi, o nouă termocentrală la Iernut, cu o capacitate între 400 şi 600 MW. Totalul investiţiilor în capacităţi aparţinând societăţilor de stat, subordonate Ministerului Economiei, va fi de 4,35 miliarde euro, conform unui studiu privind problemele sectorului energetic, realizat în această vară de Valeriu Binig, consultant al companiei Deloitte, şi Anton Vlădescu, reprezentant al Consiliului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei. „Acest aspect ridică serioase semne de întrebare asupra şanselor reale de realizare a PNI (Plan Naţional Investiţional – n.r.) în companiile de stat, care au demonstrat până acum imposibilitatea atragerii capitalului privat pentru finanţarea proiectelor lor şi şi-au atins limita de credibilitate“, a precizat Valeriu Binig. Investiţia totală în PNI până în anul 2020 se ridică la 7,725 miliarde euro. Planul de investiţii presupune obligativitatea scoaterii din funcţiune a unor grupuri vechi şi neeconomice, reprezentând 20% din puterea cuprinsă în program.
Proiecte cu plusvaloare
Dacă investiţiile anunţate de companiile de stat nu au mari şanse să fie puse în practică în viitorul apropiat, nu acelaşi lucru se întâmplă când vine vorba de investiţiile anunţate de companiile private. Una dintre cele mai mari realizări din ultimii 20 de ani este punerea în funcţiune a centralei de la Brazi, o investiţie de aproximativ 530 de milioane de euro.
Pe 1 august, centrala pe gaz a OMV Petrom a început operaţiunile comerciale şi a reuşit să acopere „golul“ lăsat liber de Hidroelectrica în urma reactivării clauzei de forţă majoră. „Prin punerea în funcţiune a centralei, contribuim la dezvoltarea durabilă şi competitivă a sectorului energetic din România. Centrala va contribui semnificativ la piaţa reglementată de electricitate prin furnizarea, anual, a unei cantităţi de până la 1,8 TWh în profil bandă. Funcţionarea centralei nu va crea riscuri asupra aprovizionării cu gaze a României în cazul unor potenţiale perioade de crize, astfel de situatii de urgenţă fiind clar reglementate prin legislaţia în vigoare“, a declarat Mariana Gheorghe, CEO-ul OMV Petrom. Centrala are o capacitate de 860 de MW şi ar putea furniza 8% până la 9% din necesarul de electricitate al României, echivalent cu consumul de electricitate al Bucureştiului. Mai mult, rolul centralei este esenţial pentru sistemul energetic naţional, întrucât centrala poate compensa gradul scăzut de predictibilitate a producţiei eoliene, având în vedere că cele două turbine de gaz pot echilibra aproximativ 700 MW în centrale eoliene, în lipsa vântului.
Un alt proiect care urmează a fi pus în funcţiune începând cu iarna anului 2013 este o centrală de cogenerare pe biomasă la Suceava. Investiţia, care se ridică la 90 de milioane de euro, aparţine companiei Adrem Invest, centrala urmând să asigure agent termic şi energie electrică. „Centrala de cogenerare este proiectată pentru alimentarea cu energie termică a municipiului Suceava şi va deservi un număr de aproximativ 25.000 de apartamente conectate la sistemul de termoficare, 155 de case particulare, 530 agenţi economici şi 38 de unităţi bugetare, respectiv 60.000 de locuitori.
Centrala este dimensionată pentru consumul actual de energie termică al populaţiei sucevene. Centrala de cogenerare din Suceava va putea livra anual o cantitate minimă de energie termică de peste 400.000 Gcal/an, iar producţia anuală de energie electrică va fi de peste 160.000 MWh/an. Astfel, eficienţa centralei ajunge la peste 85%“, a declarat Corneliu Bodea, vicepreşedintele Adrem Invest. Compania a achiziţionat în acest an firma MTAG Marti Tehnologie AG din Elveţia, continuând să-şi consolideze poziţia deţinută pe piaţa locală şi internaţională. În acelaşi timp, Adrem Invest mizează în acest an pe creşterea afacerilor cu peste 37%, la circa 172 milioane de lei. Iar investiţiile nu se opresc aici, aşa cum susţine şi vicepreşedintele Adrem Invest. „În următorii trei ani, focusul industriei energetice româneşti va fi pe reducerea pierderilor şi creşterea eficienţei. Strategia noastră pe termen mediu include proiecte ce vor urmări această direcţie“, susţine Corneliu Bodea.
Nu doar centralele în cogenerare sunt la mare căutare, ci şi segmentul hidroenergetic. Recent, Transelectrica a acordat firmei Water Energy Systems din Bucureşti avizul pentru construcţia unei hidrocentrale de 300 MW la Izvoru Muntelui, în judeţul Neamţ.
Valeriu Binig, consultant Deloitte
Zona sud-est europeană este la limită, este săracă în energie. Fiecare ţară a fost, ca şi România, autarhică: noi avem sistemul nostru, noi facem atâtea centrale cât pentru consumul nostru. O abordare total greşită, care acum îşi spune cuvântul.
Rodin Traicu, secretar de stat, Ministerul Economiei
Investiţia noastră va genera anual beneficii pentru
economia românească, prin contribuţia la PIB,
venituri suplimentare la bugetul de stat şi locuri de muncă.
Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom
