Pentru anul 2020, investiţiile publice vor creşte la 53,3 miliarde de lei, iar, în 2021, acestea vor ajunge la 54,4 miliarde de lei şi o pondere în PIB de 4,8%, cu 0,6 puncte procentuale în plus faţă de anul 2018. 

Principalul sectorul unde se vor îndrepta aceşti bani este infrastructura. Totodată, se urmăreşte creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune. 

"În exerciţiul financiar 2014-2020, alocarea totală a României este de peste 43 miliarde euro, din care 22,9 miliarde euro prin Politica de Coeziune şi aproximativ 20 miliarde euro prin Politica Agricolă Comună şi Politica Maritimă Integrată, ceea ce reprezintă o soluţie pentru stimularea economiei, mai ales în contextul constrângerilor impuse de noul pact fiscal", se mai arată în sinteza proiectului de buget pentru anul următor. 

Documentul se mai referă şi sprijinirea sectorului IMM-urilor, care va beneficia din partea statului de finanţarea unor programe precum cele care cumulează o serie de scheme privind ajutorul de stat, privind asigurarea dezvoltării economice durabile şi sprijinirea investiţiilor cu impact major in economie, programul Start-up Nation, program de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, dar şi programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români. 

În anul 2018 deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. 

Principalele obiective ale bugetului pe anul 2018 au fost susţinerea mediului de afaceri – adoptarea unor măsuri de relaxare fiscală cu scopul de a stimula creţterea economică; reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%; reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii, per total, cu 2 puncte procentuale, astfel că din totalul de 39,25% contribuţii plătite la un salariu brut, se vor plăti 37,25%. 

De asemenea, s-a avut în vedere simplificarea fiscalităţii prin reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 9 la 3, respectiv contribuţia de asigurări sociale (CAS), contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) şi contribuţia asiguratorie pentru muncă; 
în cursul anului 2017 a fost introdus un mecanism îmbunătăţit de colectare a TVA (split payment), care va reduce evaziunea la TVA declarată şi neplătită în prezent, se mai arată în documentul menţionat. 

Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creştere economică de 5,5%, în scădere faţă de previziunile care indică un avans de 6,1% în acest an, produsul intern brut urmând să ajungă la 907,852 miliarde de lei, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică şi proiecţia acesteia pe anii 2019 – 2021 publicat miercuri seară de Ministerul Finanţelor Publice. 

Cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice, iar cheltuielile cu consumul final al populaţiei se vor majora cu 6,5%. Pe latura ofertei se estimează o îmbunătăţire a activităţii economice în toate sectoarele, în special în ramurile industriale cu potenţial ridicat de export şi în sectorul construcţiilor, care poate fructifica necesarul de infrastructură existent. Ritmul anual de creştere a formării brute de capital fix va fi de 7,9%. (Sursa: Agerpres)