După ce anii trecuți investitorii au „împânzit“ România cu eoliene, cel puțin la nivel declarativ, acum a venit rândul panourilor solare. Peste 250 de proiecte au primit aviz tehnic de racordare (ATR) sau chiar contracte de racordare, pentru instalarea a 214 megawați (MW) fotovoltaici. Motivul: acordarea unui număr de șase certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în rețea, față de două, pentru eoliene.
Prețul minim al unui astfel de certificat e de 27 de euro, iar cel maxim, 55 de euro. Așadar, un investitor ar încasa 330 de euro/MWh doar din certificate, dacă le-ar vinde la valoarea maximă. „Prin modificările aduse legislației, a fost crescut numărul de certificate verzi pentru energia solară de la cinci la șase, astfel că și interesul este pe măsură“, ne-a declarat Adrian Borotea, director afaceri corporatiste CEZ România. Având în vedere că pentru fiecare megawatt instalat investiția necesară se situează între trei și patru milioane de euro, rezultă o sumă între 640 și 850 milioane de euro. Potrivit specialiștilor din domeniu, investițiile totale în următorii ani ar putea depăși cu ușurință un miliard de euro, întrucât investitorii se află încă în stand-by.
În așteptarea avizului Comisiei Europene
Momentul mult așteptat de investitori ar putea veni în următoarele două luni, atunci când este posibil să apară avizul Comisiei Euro­pene pe schema de sprijin pentru ener­gia produsă din surse regenerabile. Acest lucru va deschide calea implementării proiectelor aflate în așteptare. Va fi fotovoltaicul un nou boom? Părerile specialiștilor sunt împărțite.
Dacă Adrian Borotea crede că nu va urma un boom în fotovoltaic similar celui al investițiilor în energie eoliană, Dan Gheorghiu, șeful Institutului de Studii și Proiectări Energetice (ISPE), ne-a declarat că „în momentul în care primim aprobarea de la Bruxelles, pe schema de sprijin ar putea fi chiar o explozie. Acum toți stau și așteaptă“. El crede că vom depăși 500 MW în fotovoltaic, însă tot cu proiecte mici, întrucât pentru amplasarea panourilor necesare producerii unui MW este nevoie de o suprafață de trei-patru hectare de teren. 
„Nu va fi ceva de speriat, cum e în Sahara sau Spania. La noi se va merge pe parcuri de până la 5, maximum 8 MW. Nici nu avem soarele de acolo (Spania, Sahara- n.red.), unde utilizarea e de 50% pe an. La noi, radiația solară este de 12%-15%“, spune directorul CEZ România. Potrivit acestuia, cele mai bune zone pentru amplasarea panourilor solare vor fi județele din sudul țării, adică zonele paralele cu Dunărea – de la Drobeta și până la Constanța. „Cea mai bună zonă este chiar malul Mării Negre, conform hărților realizate de specialiști. Aici, durata anuală de insolație este de 1.800 de ore“, explică Adrian Borotea. Conform datelor Ministerului Economiei, România poate produce din surse fotovoltaice 1,2 TWh, adică circa 2% din consumul intern.
Cogenerarea, salvată de Petrom Pe lista producătorilor de energie din surse regenerabile pentru 2011 aprobată de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie apar doar trei investitori pe solar, puterea totală instalată fiind de doar un megawatt. Deja la Satu Mare, firma Renovatio a deschis o fabrică de asamblare a panourilor fotovoltaice, iar planurile firmei vizează instalarea unor ferme cu o capacitate totală de 50 MW. 
O altă sursă de energie verde, care a ajuns acum pe locul doi în funcție de puterea instalată, este cogenerarea. Aici, compania OMV Petrom are cea mai mare contribuție, prin construcția centralei pe gaz de la Brazi, de 800 MW. Săptămâna trecută, oficialii companiei au anunțat că au făcut deja primele livrări în rețea, ca parte a testelor.