Petrom si unor unitati din sectorul energetic, afaceri mari, dar greu de repetat. E bine, fireste, ca avem investitii straine in crestere. Dar sa tinem cont ca, in timp ce economia crestea, si investitiile straine la fel, salariul mediu net pe economie a scazut in termeni reali pe primele cinci luni ale anului (salariul nominal a crescut cu doar 2,5%, iar inflatia cu 3,1%). Sa ne uitam apoi si in contul curent si sa vedem ca din ianuarie si pana in aprilie au iesit din tara 90 de milioane de euro ca venituri din investitii straine directe – altfel spus, profituri repatriate. Care e de fapt volumul de investitii straine? Nimeni nu stie exact. Avem trei statistici oficiale (Registrul Comertului, Agentia Romana de Investitii Straine, Banca Nationala), dintre care cea mai aproape de realitate este statistica BNR. Nici o statistica nationala nu raporteaza insa si volumul profitului reinvestit in firmele cu capital strain – care, dupa metodologia internationala, este tot un flux de investitii straine directe (ISD). Avem ceva mai mult de zece miliarde de euro ISD acumulate din 1990 pana in prezent (aproximativ 20% din PIB). Daca am lua in calcul si profitul reinvestit, probabil ar trebui sa mai crestem cu niste procente bune aceasta suma, care atunci nu ar mai parea asa de mica prin comparatie cu nivelul din alte tari din Europa Centrala si de Est. Unde se duc aceste ISD? Desi serviciile sunt tot mai bine reprezentate, grosul ramane deocamdata in industria prelucratoare, unde firmele cu capital majoritar strain detin peste o treime din cifra de afaceri si din angajati. Sectoarele cu pondere peste medie a ISD sunt: industria alimentara (inclusiv bauturi racoritoare si tutun), industria cimentului, industria metalurgica, produse minerale non-metalice, industria de masini si echipamente mecanice, industria de aparate electrice si optice, industria de mijloace de transport. Cum vin aceste ISD? Privatizarile au tinut capul de afis mult timp, dar pe masura ce nu mai raman multe de privatizat, investitiile pe loc gol (greenfield) incep sa devina tot mai importante. O alta categorie o reprezinta privatizarile in care investitorul strain a investit mai mult dupa privatizare decat in pretul efectiv de achizitie (brownfield). Investitiile pe loc gol sunt singurele care asigura cresterea numarului locurilor de munca inca de la inceput. Ce impact au ISD? In perioada 1995-2002, sectoarele cu pondere peste medie a prezentei ISD au inregistrat si cele mai mari cresteri de productivitate. Mai mult, comertul intra-ramura a crescut spectaculos (datorita cresterii comertului intra-firma), fapt ce reflecta un indice mai ridicat de specializare in aceste sectoare. Pe de alta parte, cresterile de productivitate s-au obtinut si pe baza reducerilor de personal (in patru din sectoarele mentionate). In plus, specializarea este mai degraba pe verticala decat pe orizontala, ceea ce inseamna ca ISD au favorizat competitia prin pret, pe segmente de piata unde pretul este factorul determinant. ISD reprezinta un mijloc important de transfer de tehnologie, dar nu intotdeauna tehnologia transferata este de ultima generatie. Ce politici ar trebui sa se ia cu privire la ISD? Nimic deosebit de politicile care trebuie luate pentru investitorii interni. In primul rand, stabilitatea legislativa, reducerea birocratiei si asigurarea unui mediu concurential sunt foarte importante. In al doilea rand, desi pot intelege ca uneori e greu de negociat, trebuie limitate avantajele discretionare oferite in special in contractele de privatizare – asa numitele induceri de putere suplimentara pe piata. Astfel de masuri asigura firmei un avantaj competitiv de alta natura, reducand stimulentele pentru cercetare, dezvoltare si inovatie si mentinand o productie cu valoare adaugata scazuta. Ideal, cand se acorda avantaje de asemenea natura, ar trebui facuta distinctia intre investitorii care inglobeaza astfel de avantaje intr-o strategie de competitivitate la nivel global si altii care urmaresc doar obtinerea de rente pe termen scurt. In al treilea rand, un avantaj al Romaniei, cel putin pe hartie, este forta de munca ieftina; iar firmele straine pot reloca in Romania – multe o si fac deja – activitati de productie din alte tari. Forta de munca o fi ieftina, dar taxele cu forta de munca dubleaza practic costurile respective; in perspectiva cresterii veniturilor salariale o data cu procesul de apropiere de UE, este important sa mentinem avantajul fortei de munca ieftine prin reducerea taxelor salariale. Masurile din noul Cod fiscal sunt, dupa parerea mea, inca insuficiente in aceasta directie. E foarte bine ca au crescut investitiile straine directe. Dar asta nu e totul. Efectul de antrenare al unei investitii nu e direct proportional cu marimea acesteia. Sa fim mai rezervati si in interpretarea datelor statistice, si in asteptari.