Inca din anii 70, "socialismul gulasului" apare ca o exceptie. Cooperativele agricole isi diversifica activitatea, obtin profit si lucreaza pentru industrie. Intreprinderile private beneficiaza de o oarecare capacitate de initiativa in raport cu obiectivele Planului. Pentru evitarea unei revolutii (insurectia din 1956 a marcat memoria oamenilor), secretarul PC maghiar decide umplerea stomacului compatriotilor; consumul intern se dezvolta. Acest "nou mecanism economic", aplicat incepand din 196
Inca din anii 70, „socialismul gulasului” apare ca o exceptie. Cooperativele agricole isi diversifica activitatea, obtin profit si lucreaza pentru industrie. Intreprinderile private beneficiaza de o oarecare capacitate de initiativa in raport cu obiectivele Planului.
Pentru evitarea unei revolutii (insurectia din 1956 a marcat memoria oamenilor), secretarul PC maghiar decide umplerea stomacului compatriotilor; consumul intern se dezvolta. Acest „nou mecanism economic”, aplicat incepand din 1968, are un pret: datoria externa, cea mai importanta din regiune, atinge 20 miliarde dolari in 1989. Aceasta situatie explica in buna masura deschiderea in fata capitalurilor straine. De la inceputul anilor 90, Ungaria isi cedeaza intreprinderile investitorilor straini, mai intai in industrie si apoi in serviciile publice (telecomunicatii, energie, distributia apei). Avand ca punct culminant marele program de privatizare din 1995, investitiile straine abunda, Ungaria primind 40% din totalul investitiilor directe facute in regiune dupa 1989.
Astazi, intreprinderile controlate de capitalurile straine produc 72% din exporturi. Spre deosebire de societatile implantate in Polonia sau in Republica Ceha, ele produc masiv bunuri de inalta tehnologie, care sporesc foarte mult cota exporturilor.
Ungaria a stiut sa-si faca reformele la timp. Contrar Republicii Cehe sau Croatiei, ea a aplicat imediat legea falimentului, in 1993. In ciuda alternantei politice, reformele au fost constante. Daca sectorul bancar a fost privatizat sub coalitia socialista-liberala, in 1995, restructurarea sa s-a facut de catre partidele de dreapta, in 1993. Rezultat: strainii detin mai mult de jumatate din capitalul bancar.
Unii critica totusi tratamentul la fel de radical. „O liberalizare treptata a importurilor ar fi fost mai putin dureroasa”, spune Imre Tarafas, fostul presedinte al Comisiei de Supervizare Bancara. „Caci, pentru moment, liberalizarea schimburilor este favorabila mai ales Uniunii Europene, care are un excedent comercial cu Ungaria”.
Puncte forte
q O tendinta de liberalism, incepand din anii 70.
q O mare deschidere catre capitalurile straine.
q Un sistem bancar dintre cele mai solide din regiune.
q O asanare radicala a finantelor publice.