suficient sa le arunci o privire pentru a-ti da seama cu destula precizie din ce tara provin. Multi au venit in Romania cu doar cateva sute de dolari in buzunar, insa decisi sa-i inmulteasca. si-au facut firme si au intrat in afaceri in comert. Au inteles imediat ca aici se pot face bani buni, mai ales daca stii cum sa fentezi legea. Ne place sau nu, ei ingroasa statisticile privind numarul investitorilor straini. In prezent, la Registrul Comertului sunt inmatriculate aproape 102.000 de societat
suficient sa le arunci o privire pentru a-ti da seama cu destula precizie din ce tara provin. Multi au venit in Romania cu doar cateva sute de dolari in buzunar, insa decisi sa-i inmulteasca. si-au facut firme si au intrat in afaceri in comert. Au inteles imediat ca aici se pot face bani buni, mai ales daca stii cum sa fentezi legea. Ne place sau nu, ei ingroasa statisticile privind numarul investitorilor straini. In prezent, la Registrul Comertului sunt inmatriculate aproape 102.000 de societati cu participare straina la capital. Dintre acestea, peste 40.000 sunt patronate de chinezi, turci si arabi. Daca in privinta numarului de firme cu capital strain detinem un loc fruntas la nivel est-european, nu acelasi lucru se poate spune despre valoarea investitiilor. In ultimii 14 ani, Romania a atras investitii straine directe de doar circa 10 miliarde de euro, adica de peste trei ori mai putin decat Ungaria sau Cehia. Coruptia, instabilitatea legislativa, evolutiile macroeconomice descurajante sunt doar cateva dintre motivele care i-au determinat pe marii investitori sa ne ocoleasca sau sa-si amane intrarea pe piata locala. Pentru altii insa, o tara in care spaga deschide usi sau te face uitat de reprezentantii institutiilor de control s-a dovedit mai mult decat atractiva. Astazi, mii de firme cu sedii fictive si actionari dubiosi invart afaceri la limita evaziunii fiscale, iar autoritatile par sa nu aiba capacitatea de a controla fenomenul. Insa incercari exista; o dovedeste un proiect de lege aprobat recent de Guvern a carui aplicare ar putea conduce la trierea investitorilor. Potrivit reglementarii, cetatenii straini care vor sa isi prelungeasca dreptul de sedere in Romania pentru desfasurarea unor activitati comerciale trebuie sa prezinte o serie de documente privind valoarea investitiei si numarul locurilor de munca create. Astfel, strainul care are statut de actionar trebuie sa demonstreze ca investitia sa este concretizata in aport de capital sau transfer de tehnologie in valoare de minimum 70.000 de euro, sau creeaza cel putin 15 locuri de munca. La randul lui, asociatul strain trebuie sa dovedeasca faptul ca a facut o investitie de minimum 50.000 de euro, sau ca prin contributia sa a infiintat cel putin 10 locuri de munca. Proiectul de lege, care modifica si completeaza Ordonanta de urgenta nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, mai precizeaza ca in locurile de munca respective trebuie sa fie angajate persoane cu norma intreaga. „Realitatile din Romania confirma faptul ca, in prezent, mediul economic avea nevoie de o astfel de limpezire in legatura cu statutul si seriozitatea investitorilor straini. Fara indoiala, vor exista reactii negative si vor fi si consecinte care, pe termen scurt, vor afecta firme si oameni (…) Teza conform careia un numar ridicat de investitori, indiferent de suma investita, inseamna un flux mai mare de capital s-a dovedit gresita”, afirma Alexandru Popa, presedintele Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS). Conform datelor Oficiului National al Registrului Comertului, investitiile chineze in Romania se ridicau, la sfarsitul lunii iunie, la circa 110 milioane de euro, insa aceasta suma provine din partea a nu mai putin de 8.300 de firme. Spre comparatie, Olanda, ocupanta locului intii in topul tarilor de provenienta a capitalului strain, a investit pe plan local 1,56 miliarde de euro, printr-un numar de circa 1.860 de societati. Un alt exemplu este cel al Irakului, prezent in Romania cu investitii de 33 milioane de euro reprezentand capitalul social in valuta al aproape 5.800 de firme. Alexandru Popa spune ca stabilirea acestor baremuri va permite capitalului „sanatos” sa se miste intr-un mediu economic pe masura. „Daca un investitor strain nu dispune de 70.000 de euro si mai ales daca el nu poate crea 10-15 locuri de munca, este greu de crezut ca prezenta sa in mediul investitional si in comunitatea locala este realmente semnificativa. De altfel, analizele noastre au dovedit ca, in buna masura, piata neagra si piata gri au fost alimentate de astfel de investitori nesemnificativi ca pondere si incerti ca provenienta a capitalului”, explica presedintele ARIS. El mai spune ca un astfel de standard privind investitiile si locurile de munca este necesar si in perspectiva integrarii europene, iar, pe fond, va avea efecte benefice pentru investitiile straine.
Cine da aviz si cine verifica documentatiile
* Pentru obtinerea vizei de lunga sedere in Romania necesare desfasurarii unor activitati comerciale, strainii trebuie sa primeasca de la ARIS un aviz prin care se constata indeplinirea conditiilor tehnice si de utilitate economica a afacerii ce urmeaza sa fie desfasurata
* In forma initiala, OUG nr. 194 prevedea ca strainii solicitanti ai avizului trebuie sa faca dovada ca dispun de fonduri in cuantum de 100.000 de euro
* Ulterior, aceasta prevedere a fost modificata prin Legea nr. 357/2003, cuantumul fondurilor reducandu-se la 50.000 euro pentru asociati si 70.000 euro pentru actionari
* Potrivit ARIS, 75 de solicitari ale persoanelor fizice straine s-au incadrat in prevederea legala de a face dovada disponibilitatii pentru 100.000 de euro
* ARIS nu are competenta legala pentru verificarea indeplinirii conditiilor de prelungire a dreptului de sedere, aceasta revenind Autoritatii pentru Straini din cadrul MAI, institutie care acorda viza.
Privatizarile salta intrarile de capital
Cu un volum total al investitiilor straine directe de circa 10 miliarde de euro inregistrat la sfarsitul anului trecut, Romania ocupa locul patru la nivel regional, dupa Polonia, Cehia si Ungaria. Numai anul trecut, intrarile de capital strain pe piata romaneasca s-au cifrat la 1,38 miliarde de euro, iar pentru 2004 se estimeaza un flux investitional de 1,9-2 miliarde de euro. Potrivit datelor BNR, in primele sase luni ale acestui an, investitorii straini au adus in Romania inca 1,1 miliarde de euro, cifra mai mare cu peste 60% raportat la perioada similara a anului trecut. „Consider ca finalizarea privatizarii unora dintre cele mai importante societati de stat din domeniul energiei si gazelor va contribui la constituirea acelei mase critice care sa permita investitiile in cascada, de care economia romaneasca are atata nevoie”, spune Alexandru Popa, presedintele ARIS. Un sondaj de opinie publicat recent de UNCTAD anticipeaza ca Romania si Rusia vor imparti in anii urmatori esalonul trei al tarilor din Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste atragerea de capital strain, dupa Polonia si Republica Ceha. „Poate fi remarcat deja un apetit foarte mare pentru serviciile financiare, pentru consumer finance si pentru retail (retele de magazine). De asemenea, fondurile de investitii sunt din ce in ce mai interesate si de piata de real estate. Romania si-a capatat un oarecare capital de incredere si stabilitate si cred ca, desi 2004 este un an electoral, interesul investitorilor straini fata de Romania nu se va diminua”, spune Cristina Mogoroase, director de investitii la Romanian-American Enterprise Fund. La randul sau, Gelu Tudose, reprezentantul Advent International, apreciaza ca serviciile, sectorul farmaceutic, cel al distributiei si telecomunicatiile se vor situa printre cele mai cautate afaceri in urmatoarea perioada. si Lucian Perl, consultant al Enterprise Investors, considera ca exista sanse de relansare a interesului pentru Romania, in contextul cresterii economice sanatoase din ultimii ani si al apropierii momentului integrarii in UE. Mai putin elogios, un raport al Economist Intelligence Unit (EIU) anticipeaza ca, desi se va imbunatati usor, mediul de afaceri romanesc va ramane mai putin favorabil decat cel din tarile vecine. Analistii EIU ne-au acordat note mici la capitolul infrastructura, eficienta masurilor politice si accesul la finantari. Insa dincolo de aceste considerente, coruptia si instabilitatea legislativa raman nucile tari ale Romaniei. Belgianul Jan de Graeve, care are o afacere in confectii la Iasi, spune ca mediul investitional local pare sa se indrepte mai degraba spre rau decat spre bine. Recomandarea sa pentru autoritati este directa si clara: „tineti baronii locali departe. Faceti legi si aplicati-le o perioada cat mai lunga de timp; incetati sa schimbati lucrurile de fiecare data cand vantul bate din cealalta directie. Incepeti sa controlati firmele care lucreaza la negru si lasati in pace investitorii onesti”.rn
rnUnde s-au dus banii investitorilor (miliarde euro)rn
rnIndustriet6,4
rnConstructiit1,35
rnAgriculturat1,21
rnTurismt0,56
rnServiciit0,2
rnTransporturit0,15rn
rnFondurile regionale, cu ochii pe Bursarn
rnDupa schimbarea pozitiva de trend consemnata in perioada 2001-2002, piata de capital romaneasca a redevenit o optiune interesanta pentru investitorii straini de portofoliu. Fonduri de investitii care au renuntat la Romania in anii 1997-1998, dezamagite de rezultatele macroeconomice, au revenit in forta anul trecut. rn”Incepand cu anul 2003, putem vorbi de o revenire puternica a investitorilor de portofoliu straini. Astfel, daca in 2001-2002 circa trei patrimi din volumele tranzactionate la Bursa aveau la origine investitori autohtoni, in ultimele 6-12 luni balanta s-a echilibrat sensibil, undeva in zona 55-60% autohtoni versus 40-45% straini”, explica Dragos Neacsu, presedintele Raiffeisen Capital&Investments si membru in Comitetul Bursei de Valori Bucuresti. El spune ca prezenta tot mai numeroasa a fondurilor regionale de investitii intervine pe fundalul exitului fondurilor de tara dedicate Romaniei, care au detinut „partea leului” in perioada 1996-2002. rnDe asemenea, Neacsu crede ca, din punctul de vedere al raportului de forte dintre investitorii straini si cei autohtoni, Romania se situeaza, calitativ, pe o pozitie buna in raport cu pietele de capital din tarile vecine. Pentru managerii acestor fonduri, revirimentul inregistrat de Romania in plan economic si, in particular, de piata de capital, prin cresterile indicelui bursier, prin listarea catorva societati bancare importante si a SIF-urilor, a cantarit greu in luarea deciziei de a investi in Romania. „Este clar ca suntem intr-o perioada de atragere a fondurilor de investitii de portofoliu, ceea ce denota atractivitatea in crestere a pietei. Credem ca acest trend se va mentine in urmatorii ani”, spune Sergiu Oprescu, presedintele Bursei de Valori Bucuresti. rnEl considera ca proiectul privind listarea la Bursa, incepand cu anul viitor, a unor pachete de actiuni cuprinse intre 5 si 15% din capitalul social detinut de stat la sapte companii din sectoarele energetic si transporturi va oferi pietei de capital o mai mare vizibilitate pentru investitorii straini si va reprezenta o premisa importanta pentru mentinerea trendului de crestere. La randul sau, Dragos Neacsu crede ca o problema care se va pune in perioada urmatoare este ca, pe langa reconfigurarea arhitecturii pietei de capital, sa se completeze infrastructura pietei financiare romanesti, prin aparitia unor investitori institutionali puternici, din categoria fondurilor universale de pensii administrate privat, si sa se consolideze alte segmente financiare cu o prezenta inca timida in piata de capital (asigurarile de viata, fondurile mutuale).rn
rnEvolutia INVESTITIILOR STRAINE de portofoliurn
rnIntrarile nete de capital strain au atins in prima jumatate a acestui an valoarea de 35 milioane de euro, iar potrivit analistilor, exista premise ca in 2004 sa creasca la un nivel recordrn
rnCUM AU CASTIGAT VECINII NOSTRIrn
rn* Republica Ceha a inregistrat anul trecut cel mai ridicat nivel al investitiei straine directe per capita din regiune 3.685 de euro, comparativ cu 456 de euro per capita in cazul Romaniei. Succesul Cehiei in planul investitiilor straine este explicat prin progresul privatizarii, stabilitatea politica si reformele in planul facilitatilor fiscale menite sa atraga marii investitori. In „Indexul libertatii economice” realizat pentru anul 2004 de Wall Stret Journal, Cehia este plasata pe locul 32 dintr-un total de 155 de tari analizate.
rn* Slovacia se situeaza pe locul 36 in acelasi „Index”, fiind apreciata pentru masurile de reducere a taxelor, liberalizarea preturilor, accelerarea privatizarii si restructurarea sectorului bancar, acum dominat de capitalul strain. Revista Forbes a numit Slovacia drept „Hong Kongul sau Irlanda” zonei central si est-europene, ca urmare a influxului consistent al proiectelor de investitii straine. Slovacia a devenit una dintre cele mai atractive locatii pentru marii producatori din industria auto. Secretul succesului acestei tari rezida in costul redus al fortei de munca, in facilitatile generoase acordate de stat marilor investitori, in reducerea coruptiei si in fiscalitatea generoasa.
rn* Ungaria practica unul dintre cele mai reduse impozite pe profit din Europa, (cu exceptia Irlandei), de numai 16%, mai mic chiar decat cel oferit de Slovacia. Forta de munca locala costa 3,83 euro pe ora, fata de 3,90 euro in cazul Cehiei si 4,48 euro in cel al Poloniei. Spre comparatie, un muncitor german este platit cu 26,34 euro pe ora. Un alt avantaj major al Ungariei este reprezentat de buna dezvoltare a sectorului bancar si a instrumentelor de creditare. La acestea se adauga masurile eficiente de stabilizare a cursului de schimb si reglementarile din planul garantarii proprietatii. In prezent, pe plan local activeaza 17.000 de companii cu capital strain, iar alte 10.000 au beneficiat de infuzii din partea investitorilor strain.
rn* Polonia, cea mai populata tara din regiune (circa 40 de milioane de locuitori), s-a dovedit a fi un recipient urias pentru investitiile straine, a caror suma totala se apropie de 73 de miliarde de dolari (atat investitii greenfield, cat si privatizari si sume alocate suplimentar), cea mai ridicata din randul fostelor state comuniste.
rn* Bulgaria sta bine la capitolul stabilitate a cursului de schimb, fiscalitate, facilitati pentru investitori si costuri pentru utilitati si constructii. Importurile aferente proiectelor de investitii a caror valoare depaseste cinci milioane de euro sunt scutite de la plata TVA.rn
rnINVESTITIILE STRAINE DIRECTE TOTALE IN TARILE VECINErn
rnPolonia, Cehia, Ungaria, Slovacia si Slovenia au dovedit ca reformele de succes sunt cheia atragerii investitorilor straini de calibru. Mai mult decat atat, masurile ferme de restructurare economiei si de combatere a coruptiei le-au deschis larg usa spre UE, unde Romania si Bulgaria spera sa intre in 2007.rn