Investițiile în startup-uri de tehnologie care au ajuns rapid să fie evaluate ca ”unicorni”, ca Uber sau WeWork, sunt atractive, dar în realitate fac rău, asemeni consumului de droguri – a spus economistul american Daniel Isenberg, profesor de antreprenoriat care a predat la Harvard Business School și Babson College.

”Cai de povară” versus ”unicorni”

Doctor în psihologie socială la Harvard, Daniel Isenberg este cunoscut mai ales pentru bestseller-ul său ”Worthless, Impossible and Stupid: How Contrarian Entrepreneurs Create and Capture Extraordinary Value” (Inutil, imposibil și prostesc – Cum creează și captează valoare extraordinară antreprenorii contrarieni), publicat în anul 2013, la Harvard Business Review Press.

Profesorul american a fost invitat de Comisia Europeană și de Președinția finlandeză a Consiliului UE să țină o prelegere, marți, la Helsinki, la evenimentul SME Assembly, pentru firmele mici și mijlocii din Europa.

El consideră că startup-urile de real succes trebuie să fie ca niște cai de povară – workhorses -, nicidecum ca niște ”unicorni” din basme.

Mersul contra pieței

”Una dintre concluziile cărții mele și ale cazurilor de cercetare asupra antreprenorilor din întreaga lume este că aproape toți au trecut printr-o perioadă în care tot felul de oameni foarte deștepți le spuneau că ceea ce făceau era o idee foarte proastă. Și la asta se adaugă realitatea că mulți investitori buni, fondurile de investiții de top, care au o istorie îndelungată de succes, nici ei nu știu ce va avea succes. Ei cred în investiție. Însă, dacă se uită la portofoliul lor, știu că jumătate dintre firmele în care investesc vor avea succes, dar nu știu care jumătate.

Deci realitatea antreprenoriatului este că dacă ideea este clară și toată lumea crede că este ceva extraordinar care poate fi făcut, era deja făcut până acum. Deci provocarea în antreprenoriat este să faci ceea ce nu s-a mai făcut și nu s-a mai făcut pentru că lumea credea că nu merita făcut.

Dar poți să te uiți în general la lumea investițiilor și a tranzacțiilor de pe bursă, faci bani atunci când te duci în contra pieței, nu faci bani mergând cu piața”, a spus, într-un interviu acordat startupcafe.ro, la Helsinki, Daniel Isenberg.

Bogăție pe hârtie

”Am venit cu acest termen în contrast cu cel de unicorn, pentru că am început să observ că liderii publici prezentau unicornii ca fiind un obiectiv al politicilor lor, ca un indicator al faptului că economia țărilor lor funcționa. Iar eu cred că sunt puține dovezi în sprijinul acestui lucru. Și am pornit o campanie personală pentru a încerca să-i reorientez pe lideri să se uite la masa mare de companii care, de fapt, cresc.

Mulți dintre acești unicorni nu au mulți angajați, nu fac profituri, uită-te ce se întâmplă la Uber, la WeWork, acestea sunt exemple importante de companii evaluate la sume foarte mari, dar care nu creează de fapt valoare adăugată în piața de bunuri și servicii. Drept rezultat, nu pot să aibă un impact foarte mare asupra economiei locale: nu fac profit, nu angajează oameni, nu au cine știe ce lanț de aprovizionare, pentru că au input-uri intangibile. Deci de ce sunt ele așa de bune? Ceea ce fac este să creeze bogăție pe hârtie (paper wealth), care în anumite cazuri devine bogăție reală pentru un număr foarte mic de acționari. Aceste companii au zeci, poate sute de acționari individuali. Este un număr foarte mic.

Activitatea economică reală

Sunt unicorni evaluați privat (înainte să fie listați la bursă) la miliarde de dolari sau mai mult, acest lucru este un fenomen de piață. Se întâmplă, nu e nimic greșit cu ei, din perspectivă morală, sunt minunați. Dar dintr-o perspectivă a politicilor publice, cred că facem o greșeală și dacă doar îi menționăm”, a adăugat el.

”Trebuie să ne trezim și să ne concentrăm asupra a ceea ce este esențial în antreprenoriat. Și ceea ce este esențial este că există creștere în activitatea economică reală. Și asta aduce multe beneficii”, a mai spus profesorul american.

”Ford, General Motors, IBM, Walt Disney, chiar și Microsoft, după câteva tranziții de leadership, sunt companii americane care au produs ceva foarte valoros, care se află pe piețe, în casele și în garajele oamenilor, pe străzi. Dar unicornii ca WeWork sau Uber de ce credeți că nu fac profit și de ce pierd din valoare atunci când se listează pe bursă?

Companii nesustenabile

Pierd valoare pentru că nu fac profit. Nu sunt sustenabile. Sunt percepute de piețe ca neavând un model de business sustenabil. Ăsta e cazul Uber, We Work nu s-a listat încă la bursă. Nu sunt profitabile și de aceea nu sunt valoroase. Cred că accentul pe profit ne ajută foarte mult, pentru că reflectă activitatea reală de business. Deci de ce avem atâtea ”Uber-uri” și ”WeWork-uri”, în sens negativ? Totuși este valoare reală în We Work, doar că este mai puțină decât credeau investitorii.

Cred că una dintre problemele sau caracteristicile economiei actuale este că există foarte multă valoare lichidă care nu poate fi eliberată în alte moduri. Deci toată această lichiditate – nu știu câtă este, dar ar putea fi mii de miliarde de dolari – caută lucruri de făcut. Deci când le ies în cale ”Uber-uri” sau ”WeWork-uri”, acolo se duc. Când ai la dispoziție foarte mulți bani de investit, asta îți permite să fii neprofitabil. Este cam ca un drog: te simți bine, dar îți face rău”, arată Isenberg.

Nu există o formulă magică

”Nu există în mod obiectiv o investiție bună. Investițiile au și criterii obiective, dar de asemenea trebuie să ți se potrivească ție și etapei tale de viață. Iar eu îmbătrânesc, așa că investesc mai puțin în firme aflate la început, ci mai degrabă în companii dezvoltate. Asta este decizia mea strategică, din cauza vârstei mele. Îi ia timp unei investiții să se maturizeze și trebuie să iau în calcul asta.

Deci criteriul meu este cât de repede acea investiție aduce valoare lichidă. Altfel, nu am nicio formulă magică. Aș mai spune că nu sunt niciodată primul investitor într-o companie, fac investiții relativ mici, vreau să am drepturi de preemțiune (la cumpărarea de noi acțiuni – n.r.), caut talente, vreau să văd că antreprenorul știe să servească clienții, să achiziționeze resurse, să angajeze oamenii potriviți, și câteodată mă uit la piață”, a explicat specialistul în antreprenoriat.