Zilele trecute a fost inaugurat sediul primei microregiuni din Moldova, la Todireni, judetul Botosani. Cele sapte comune care compun microregiunea sunt extrem de sarace. Singurii care au reusit sa puna pe picioare o afacere in zona sunt cativa morari si cativa barmani, majoritatea spunand ca, in ultimul an, au avut, din cauza „birurilor”, profit zero. O zona in care primarii nu au obosit sa aiba nostalgia IAS-urilor pe care le-au condus odata; in care campurile sunt arate cu boi, si salariul mediu nu atinge decat suma de 35 de dolari. In comuna Albesti, oamenii spun ca „specialistii” (adica medicii, profesorii si functionarii din primarie) „vin din alti parti, stau oleaca, si pliaca repidi”. Doar preotul a stat mai mult, vreo opt luni.
Singurul investitor mai mare din sudul Botosaniului a fost Gelu Tofan. Dar o moara, o fabrica de paine, amenajarea unei gradinite si a unui liceu, zece burse de merit pentru elevi saraci sau o biserica nu schimba o mentalitate. De exemplu, gradinita are computere, dar dupa un timp acestea au fost incuiate, pentru ca inspectoratul spune ca asa ceva nu se incadreaza in „programa”. Oamenii locului spun ca de pe la 1939 nu i-a mai vizitat nici un „om mare”. Asa masoara ei timpul. Intr-o alta localitate din noua microregiune Todireni, comuna Sulita, oamenii nu au apa prin conducte.

Gasca de Botosani este in atentia investitorilor

Se spera ca situatia va fi schimbata prin aparitia microregiunii Todireni (sapte comune care cuprind 37 de sate, in care traiesc 37.500 de oameni), conceputa ca o organizatie nonguvernamentala si nonprofit. Consiliul de administratie este compus din 11 persoane, printre care se regasesc si primarii comunelor. Presedinte este Gelu Tofan. Destul de recente in Romania, microregiunile au succes in multe tari europene. Partenerul maghiar al microregiunii Todireni este microregiunea Bakony, care a reusit transformarea regiunii dintr-una miniera intr-una turistica si forestiera, o zona declarata nu de mult defavorizata avand acum un turism rural foarte profitabil. Todireni nu este declarata zona defavorizata si nu „beneficiaza” de implicarea factorilor politici, sprijinul logistic si material oferindu-l Gelu Tofan (sediul intr-o vila noua, calculatoare, Internet, telefoane, etc.). Membrii consiliului de administratie au participat la un curs de perfectionare de trei zile la Odorheiu Secuiesc, cu sprijinul unei asociatii americane. Se va face, in continuare, lobby pentru atragerea de resurse pentru dezvoltarea infrasructurii locale, vor fi elaborate proiecte pentru ajutorarea tinerilor saraci si programe culturale. Scopul lui Tofan este ca microregiunea sa devina „nucleul unei masinarii economice care sa contamineze zona”.
Gelu Tofan spera ca locuitorii vor invata sa se asocieze si sa produca valoare: „Aici este haos. Oamenii de rand sau liderii de opinie sunt neinstruiti, nu exista calificare”. El vrea sa relanseze meseriile traditionale. Alt punct de interes ar fi dezvoltarea unor ferme de gaste, rasa de Botosani. Potrivit prof. Nicolae Craciun de la Universitatea Bucuresti, in zona Botosani ar fi aparut „pe cai naturale, adica din intamplare, si nu prin interventia constienta a omului, un nou soi de gasca, ce urmeaza sa fie selectionata, inmultita si omologata in urmatorii ani”. Gasca este deja una din principalele resurse din zona, iar Gelu Tofan vrea sa faca din asta o afacere de viitor, prin productia de carne pe scara larga.