Investitorii pe piața Rasdaq sunt supuși unui veritabil pachet de șoc de încălcare a drepturilor lor, spune o adresă a organizaţiei reprezentative a acestora remisă Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi redirecţionată publicaţiei noastre. Acţionarii minoritari ai societăţilor listate pe segmentul de la cota Bursei de Valori Bucureşti care trebuie să se desfiinţeze până la sfârşitul acestui an conform legii 151/2014 spun că aplicarea ei se află într-un „real blocaj” mai ales în ceea ce priveşte derularea procedurilor de retragere din companie în cazul emitenţilor care optează pentru ieşirea de la tranzacţionare în regim bursier.

Nerespectarea totală a procedurilor prevăzute de lege este cazul extrem, în timp ce unele firme au multiplicat numărul de documente necesar retragerii din societate încărcând artificial nota de plată a investitorilor. „Constatăm cu regret că investitorii pe piața Rasdaq sunt în situația de a suporta un adevărat arsenal de procedee de intimidare pentru a renunța la drepturile care li se cuvin”, spune documentul Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) adresat în atenţia lui Mircea Ursache, vicepreşedinte Sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare al ASF. Organizaţia solicită astfel Autorităţii să intervină în mod eficient pentru îndreptarea acestei stări de fapt.

Cine plăteşte taxa la Depozitar?

Un neajuns al aplicării legii privind piaţa Rasdaq îl reprezintă modul „defectuos și neclar” în care este conceput regulamentul privind procedura de restricționare de la tranzacționare a acțiunilor pentru care se  exercită dreptul de retragere din societate. „ASF nu clarifică cine ar trebui să suporte taxa solicitată de Depozitarul Central pentru această procedură”, se afirmă în adresa semnată de Consiliul Director al AIPC.

Dacă această taxă ar fi suportată de emitent, nivelul său ar fi neglijabil, nedepășind 200 lei pentru toate acțiunile retrase. Suportată de fiecare acționar în parte, taxa atinge, însă, dreptul de retragere al micilor acționari și diminuează mai mult sau mai puțin sumele care li se cuvin acționarilor de mărime medie.

„În opinia noastră, taxa presupune nivele de preț absolut inacceptabile și ar trebui să se găsească în atenția Consiliului Concurenței. Împrejurarea că Depozitarul Central este administrat de fapt de operatorul de piață BVB SA aruncă încă o pată rușinoasă pe obrazul instituțiilor pieței de capital din România”, spun investitorii. Aceştia consideră că procedura de restricționare sau blocare a acțiunilor pentru care se exercită dreptul de retragere nu este absolut necesară şi putea fi înlocuită cu un angajament pe proprie răspundere al acționarului.

În această privinţă Autoritatea de resort re o rezoluţie care ar veni în favoarea investitorilor şi care se regăseşte pe ordinea de zi a Consiliului ASF de astăzi, ne-au spus surse din interiorul instituţiei. Corpul tehnic avea două propuneri, ambele în favoarea acţionarilor care optează pentru retragere: prima spune că Depozitarul nu ar trebui să perceapă tarif fiind o operaţiune de piaţă realizată la dispunerea ASF, iar cea de-a doua susţinea că blocarea fiind solicitată de emitent, costul trebuie suportat de acesta. Se pare că spre aprobarea Consiliului merge prima variantă.

„Direcţia apreciază că operaţiunea de ridicare a restricţiilor asupra acţiunilor societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa Rasdaq asupra cărora li s-a aplicat procedura de blocare prevăzută la art. 7  din Regulamentul ASF nr. 7/2014 ar trebui să se facă prin aplicarea articolului 26 litera c din Codul Depozitarului Central, adică fără perceperea unui tarif de către Depozitarul Central”, este propunerea care se află pe masa board-ului ASF, ne-au spus sursele.

Vrei să ieşi din societate? Dă fuga la notariat!

O altă solicitare din partea unor emitenţi considerată şicanatorie de către investitori este solicitarea unor documente suplimentare autentificate notarial. „În mod normal, exprimarea voinței acționarului de a se retrage din sociertate ar trebui să fi fost suficientă. În schimb, emitenții care vor să se retragă de pe piață au multiplicat numărul de documente cerute ajungând la a pretinde un specimen de semnătură care încarcă nota de plată a investitorilor cu încă 50-60 lei”, mai spune adresa asociaţiei afiliată la organizaţiile reprezentative europene Euroshareholders şi Eurofinuse.

Un investitor semnalase încă de săptămâna trecută pentru revista Capital existenţa acestei cerinţe pentru oferta de la Tehnoton SA Iaşi (THNI). „Rog stopaţi abuzul legat de semnătura dată în faţa notarului”, scria în sesizarea sa către ASF Victor Savu, investitor cu experienţă de aproape 20 de ani pe piaţa de capital românească. El mai atrăgea atenţia asupra faptului că societatea solicita extras de cont bancar nu mai vechi de cinci zile faţă de data depunerii cererii. „Este evident din punctele de mai sus că se doreşte o şicanare şi o punere pe drumuri inutilă a acţionarilor care se retrag”, se mai scria în adresa înaintată în atenţia Direcţiei Generale de Supraveghere şi Direcţiei Emitenţi Serviciul Operaţiuni Piaţă din cadrul ASF.

Din nota AIPC de ieri reiese că solicitarea actelor autentificate la notariat se regăseşte nu numai la Tehnoton Iaşi, ci şi la Navrom SA Galaţi (COVG), Mecanopetrol SA Găeşti (MEGY) şi BAT SA Bascov (BATV). „Nu vrem să ne gândim la situația în care unor acționari li se va încălca dreptul de retragere fiindcă nici măcar nu au avut cum să știe la timp de puhoiul de documente în diverse formate și taxe solicitat de emitenți care încearcă să limiteze nelegal numărul de retrageri”, se mai spune în adresa Asociaţiei Investitorilor.

În 200 de cazuri emitenţii sunt "în aer"

Organizaţia semnalează „o situație de confuzie și nemulțumire în piață care poate răbufni prin plângeri adresate Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe sau altor institutii însărcinate cu supravegherea respectării legii”. În discuţie este adus faptul că mulţi emitenţi ignoră total prevederile prevăzute de lege şi de regulamentul de aplicare.

Conform datelor ASF publicate săptămâna trecută, aproximativ 200 de emitenţi nici măcar nu au convocat sau nu au asigurat condiţiile întrunirii Adunărilor Generale ale Acţionarilor obligatorii pentru clarificarea statutului viitor al companiilor în ceea ce priveşte regimul de tranzacţionare.

AIPC menţionează cazul de la Coremar SA Constanţa (REMO) care nici la această oră nu a transparentizat procedurile, deşi a fost atenţionată de nu mai puţin de şapte ori de autoritatea de supraveghere. Faptul că aceste sesizări nu au fost urmate de nicio măsură de sancţiune îi pune pe gânduri pe membrii Asociaţiei „asupra modului în care ASF înțelege să protejeze drepturile investitorilor”. Cazuri similare sunt semnalate la Icos SA Sibiu (ICOS), Coreal SA Craiova (CRAL) şi Nutrientul SA Palota (NUTP).