AmCham a transmis Ministerului Muncii peste 70 de propuneri de modificare la Codul muncii, pentru flexibilizarea raporturilor de lucru. Anca Grigorescu, avocat, bpv Grigorescu Care este cea mai importantă prevedere a Codului muncii care ar trebui modificată/introdusă? Cel mai important aspect care ar trebui modificat în Codul muncii îl constituie flexibilizarea relaţiilor de muncă. Amendamentele care ar trebui aduse legislaţiei actuale se referă la înlăturarea unor restricţii cu p
AmCham a transmis Ministerului Muncii peste 70 de propuneri de modificare la Codul muncii, pentru flexibilizarea raporturilor de lucru.
Anca Grigorescu, avocat, bpv Grigorescu
Care este cea mai importantă prevedere a Codului muncii care ar trebui modificată/introdusă?
Cel mai important aspect care ar trebui modificat în Codul muncii îl constituie flexibilizarea relaţiilor de muncă. Amendamentele care ar trebui aduse legislaţiei actuale se referă la înlăturarea unor restricţii cu privire la timpul de muncă şi timpul de odihnă, precum şi la contractele individuale de muncă atipice, respectiv cu timp de muncă parţial şi pe durată determinată şi prin agenţi de muncă temporară.
Flexibilizarea relaţiilor de muncă ar conduce la crearea de locuri de muncă adaptate pieţei. Principalele consecinţe: creşterea competitivităţii în raporturile economice şi reducerea situaţiilor în care se impun concedieri, în special prin oferirea locurilor de muncă corespunzătoare nevoilor firmelor şi prin asigurarea mobilităţii pe piaţa muncii.
Ce efecte sunt de aşteptat pentru angajaţi?
Angajaţii sunt de multe ori protejaţi împotriva propriilor lor interese şi nu pot înlătura această protecţie. Introducerea flexibilizării ar permite adaptarea relaţiilor de muncă la nevoile angajaţilor şi, prin aceasta, o mai bună armonizare a responsabilităţilor lor profesionale cu cele familiale, precum şi perfecţionarea profesională în cadrul unui program de lucru flexibil.
Care este cea mai importantă prevedere a Codului muncii care ar trebui modificată/introdusă?
Comitetul Guvernamental pentru Carta Socială Europeană a Consiliului Europei a adresat un avertisment României cu privire la acordarea preavizului în cazul încetării contractului de angajare. Perioada de preaviz de 15 zile lucrătoare, stipulată în Codul muncii, respectiv 20 de zile lucrătoare în Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, este prea scurtă în cazul salariaţilor cu o vechime mai mare de şase luni.
Ce efecte semnificative ar putea avea asupra mediului economic?
Acest subiect ar putea reprezenta o temă de disertaţie privind eventuala modificare a Codului muncii chiar dacă, până în prezent, atât organizaţiile sindicale, cât şi organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional au subliniat în repetate rânduri că nu este oportună iniţierea procedurilor de modificare a acestui act normativ, deşi au apărut diverse iniţiative.
Ce efecte sunt de aşteptat pentru angajaţi?
În calendarul legislativ al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale stabilit pentru anul 2009, nu figurează modificarea prevederilor Codului muncii. Ministerul are ca prioritate modificarea altor acte normative din sfera relaţiilor industriale, dar nu elimină aprioric dezbaterile pe această temă, în cadrul procedurilor dialogului social tripartit.
Care este cea mai importantă prevedere a Codului muncii care ar trebui modificată/introdusă?
Timpul de lucru: respectiv timpul normal de 40 ore pe săptămână, plus maximum opt ore suplimentare. În Codul muncii, acesta se stabileşte la nivelul contractului individual de muncă, şi nu al salariatului, aşa cum este în alte state europene. Multe companii folosesc această ambiguitate în reglementare pentru a evita respectarea numărului de ore suplimentare (contractele multiple).
Ce efecte semnificative ar putea avea asupra mediului economic?
La nivel economic, impactul ar fi pozitiv, deoarece s-ar putea reduce rata şomajului şi, pe cale de consecinţă, efectele sociale nedorite, dar şi presiunea asupra bugetului statului. O astfel de reglementare în Codul muncii ar conduce la creşterea numărului de locuri de muncă. O altă consecinţă ar putea fi şi o posibilă reducere a fiscalitaţii pe forţa de muncă.
Ce efecte sunt de aşteptat pentru angajaţi?
Lucrătorii ar fi beneficiarii direcţi ai unei asemenea reglementări, cunoscut fiind faptul că România se situează pe unul dintre primele locuri în statisticile europene, privind numărul de ore de muncă pe salariat. Sindicaliştii români, alături de colegii lor europeni, doresc un program de muncă capabil să asigure sănătatea şi securitatea angajaţilor.