Banii pentru investiţii în afaceri pe internet se strâng, însă proiectele bune sunt prea scumpe, iar cele ieftine, neinteresante. În lipsa unor ţinte valoroase, unele fonduri pornesc pe cont propriu.
Fondatorii Seed Money, fond care a fost lansat în septembrie anul trecut pentru a investi în afaceri online aflate într-un stadiu incipient, şi care a fost pornit cu un buget de 500.000 de euro pentru 2008, au anunţat săptămâna trecută prima investiţie din acest an.
Este vorba despre implicarea în proiectul TWIP (Team Work Interactive Platform), o platformă online pentru aplicaţii colaborative, sincronizate în timp real. Proiectul a fost elaborat de Cristian Andreica şi Bogdan Bocşe, doi studenţi de la Universitatea Politehnică din Bucureşti, şi urmează să fie dezvoltat de către aceştia cu bani atraşi de la investitori. Fondatorii Seed Money nu au dorit să declare cât au investit în această primă rundă de finanţare în proiectul TWIP, dar au precizat că se încadrează în nivelul pe care şi l-au propus.
„De obicei, investim sume cuprinse între 10.000 de euro şi 50.000 de euro, pentru o deţinere în companie de maximum 20%. În cazuri excepţionale, suma respectivă poate fi negociată“, spune Vlad Stan, cofondator al Seed Money.
Cum 2009 a început sub semnul crizei în foarte multe domenii de activitate, iar creditele nu mai sunt o opţiune de finanţare, reprezentanţii fondului susţin că în acest an vor investi în proiecte online din România o sumă semnificativ mai mare decât cea pe care şi-au planificat-o pentru anul trecut.
„Vom investi atât banii bugetaţi şi nealocaţi anul trecut, cât şi o sumă mai mare decât cea pregătită pentru 2008. În cazul în care vom găsi proiecte interesante, vom mări bugetul“, adaugă Stan. Având în vedere că investitorul a intrat anul trecut în patru proiecte (zazazoo.ro, captaingo.com, strada32.com şi 2parale.ro), suma totală disponibilă anul acesta ar putea depăşi 800.000 de euro.
„În primul rând, ne uităm la antreprenor, la motivaţiile lui, la experienţa acestuia în mediul online şi la problema pe care vrea să o rezolve. Dacă proiectul lui abordează problema într-un mod inovator, prin prisma tehnologiei sau chiar a modului de rezolvare a problemei, investim“, explică Stan.
Cine a aşteptat poate cumpăra mai ieftin
De start-up-urile româneşti a devenit interesat şi un grup de investitori elveţieni, care şi-au deschis primul birou din ţara noastră în Sibiu, în luna septembrie a anului trecut, şi care au declarat pentru revista Capital că au mai multe milioane de euro disponibile pentru a fi investite în acest an. „Am deschis un birou nou şi în Bucureşti, pe 12 ianuarie.
Pentru moment, avem aici şapte angajaţi, dar intenţionăm să dublăm numărul în 2009“, spune Jan Vichr, fondator Swiss Venture. „Piaţa se mişcă repede, şi noi credem că putem deveni lideri de piaţă pe segmentele în care acţionăm“, adaugă acesta. Iniţial, elveţienii au dorit să finanţeze afaceri aflate în stadiu incipient de dezvoltare, dar, pentru că nu au găsit proiecte suficient de bune sau pentru că antreprenorii îşi evaluau afacerile la cote mult prea ridicate, au decis să pornească şi o serie de proiecte proprii.
„Ne-am împărţit portofoliul în două zone: media şi e-commerce. Prima platformă media pe care am lansat-o este o reţea socială pentru tineri, studentin.ro. Am lansat platforma în luna decembrie 2008 şi avem deja câteva mii de membri“, spune Vichr. „Primul proiect e-commerce pe care l-am lansat este un magazin online pentru lentile de contact, denumit Dr. Lentilă (drlentila.ro). Magazinul este încă în varianta beta“, adaugă el. Un al treilea proiect, care va fi lansat în luna februarie, va fi un serviciu premium de matrimoniale.
În ceea ce priveşte start-up-urile, elveţianul este încă interesat de cele din domeniul internetului, care au oameni buni şi idei valoroase. „Noi suntem antreprenori, nu numai investitori financiari. Oferim mai mult decât bani, oferim acces la reţeaua noastră internaţională şi sprijinim antreprenorul cu expertiză“, completează Vichr.
Veştile din partea celor care doresc să finanţeze afaceri aflate în stadiu incipient de dezvoltare par tot mai bune, şi la fel sunt şi cele transmise de investitorii care vor să cumpere start-up-urile cu totul. Doar proiecte interesante să fie. Cel mai la îndemână exemplu este milionul de euro pe care Călin Fusu, fondatorul Neogen, l-a rezervat pentru a face achiziţii de site-uri care să fie complementare sau în aceleaşi domenii cu investiţiile pe care compania le are deja în derulare.
Fusu plusează, afirmând că suma poate fi chiar mai mare în cazul în care va găsi site-uri interesante pentru a fi preluate, mai ales că, în acest moment, piaţa nu mai este dictată de vânzători, care, în momentul confruntării cu posibile dificultăţi de finanţare, vor mai coborî pretenţiile.
«Noi aveam banii aceştia pentru achiziţii şi anul trecut. Atunci, însă, nu puteai să cumperi nimic
la preţuri normale.»
Călin Fusu, fondator Neogen
