„Investitorii se uită la regimurile politice din Ungaria și Polonia și vor să se convingă că România nu este în pericolul de a se confrunta cu o situație asemănătoare. Pe de altă parte, toată lumea știe că fundamentele economice din România sunt bune (indicatorii macroeconomici se prezintă bine și sunt în trend pozitiv de 3 ani), dar corupția rămâne un subiect deschis pentru investitori, care așteaptă deznodământul campaniei duse de DNA”, a declarat Silviana Badea, director asociat al companiei de consultanţă imobiliară JLL România, în urma târgului imobiliar MIPIM de săptămâna trecută de la Cannes.

O altă problemă reclamată de investitori, mai ales de cei care sunt deja în România, vizează actul justiției, caracterizat de către aceștia ca fiind ineficient și neperformant.

„Din păcate, dintre investitorii care deja prezenți în România și care s-au întâlnit cu justiția în anumite spețe comerciale, unii nu au avut cele mai bune experiențe. Rezolvarea unor astfel de spețe comerciale durează câteva luni în alte țări, iar la noi durează 3- 4 ani. Aceste experiențe neplăcute nu-i mai întorc pe investitori pe piața românească, pentru că au impresia că există anumite influențe asupra actului justiției. Astfel de investitori ar trebui să fie primii care să investească în România, într-un moment când lucrurile încep să meargă bine, dar din cauza unor probleme de acest tip îi pierdem. Degeaba încercăm «să vindem» noi acțiunile anticorupție ale DNA, sunt foarte greu de convins”, a explicat Silviana Badea.

În afara celor deja existenți pe piața locală, investitorii noi depind de finanțare, de condițiile și de disponibilitatea acesteia.

Pentru acest an, noutatea este că băncile au condiții mai bune de finanțare, privind dobânzile, gradul de îndatorare pe proiect și rata de amortizare, care se apropie de cele din Europa Centrală și de Est. Mai mult, sunt bănci mari care încep din nou să finanțeze proiecte imobiliare România.

Problema antreprenorilor locali

Lipsa investitorilor locali de pe piața tranzacțiilor imobiliare, este de asemenea, un semn de întrebare despre piața românească.

”În toată Europa, fondurile de pensii investesc o parte din bani și în real estate. În România nu se întâmplă acest lucru datorită cadrului legal nepermisiv. Investitorii au fost interesați de destinația acestor bani, adică aproximativ 6 miliarde de euro, respectiv 3,7% din PIB. Investițiile locale în achiziția de active imobiliare ar crește lichiditatea pieței și de asemenea ar fi un semnal de încredere pentru investitorii străini”, a adăugat Silviana Badea.

În prezent, cumpărătorii locali sunt prezenți doar în sectorul rezidențial, retail stradal și cel al clădirilor de birouri de mici dimensiuni (5-10 milioane de euro).

Ce vor să cumpere

Există în continuare interes pentru investițiile în sectorul industrial, atât ca dezvoltare cât și ca achiziție, având în vedere fundamentele pozitive, cererea atât din zona logistică și distribuție (ghidată de creșterea consumului), cât și din industrie, și perspectivele de îmbunătățire.

În ceea ce privește așteptările cumpărătorilor de active imobiliare, cei care vizează piața românească sunt interesați mai ales de produse distressed sau cu grade de neocupare mari, la care ar putea să aducă valoare adăugată și să obțină marje de profit mai mari și într-un termen mai scurt.

”Din acest punct de vedere există un «divorț» între cerere și oferta de pe piața românească, deoarece proprietățile disponibile la vânzare sunt proiecte cu venituri sigure și stabile, închiriate pe 5-7-10 ani. Nu prea există chilipiruri cu potențial de redresare, iar investitorii care se uită acum la România, vizează acest tip de proiecte, adică investiții pe termen scurt”, menţionează Badea.

La ediția din acest an a MIPIM au participat aproape 90 de țări din întreaga lume. Polonia și Cehia au fost cel mai bine reprezentate țări din Europa Centrală și de Est, în timp ce România nu a avut un stand.

”România nu a avut stand la MIPIM. Proznan, al 5-lea oraș din Polonia ca populație, și al 6-lea ca suprafață se promova pe spatele cartelelor de acces la eveniment. Nu poți să nu promovezi o țară ca România, cu 20 de milioane de locuitori, după 25 de ani de presă proastă în toată Europa. În primul moment când avem ceva bun de spus, la un eveniment atât de important era un moment bun de promovare. În  aceste condiții nu poți să te aștepți să ai succes și să îți crească volumul de investiții imobiliare și nu numai. Un stand cum a fost cel de la Expo 2015, deși o initiațiva lăudabilă, nu va schimba percepția investitorilor. O prezență constantă și concertată de promovare și o colaborare între mediul privat și cel public pentru o perioadă de 5-7 ani ne va putea ajuta să transmitem mesajul corect și să atragem investitori instituționali, nu doar oportuniști”, a adăugat Silviana Badea.

Polonia și Ungaria atrag în continuare investitorii, însă pentru prima dată aceștia au început să se întrebe și să fie îngrijorați de situația politică din aceste piețe fără însă ca aceste îngrijorări să se observe în volumele de investiții.

Referitor la disponibilitatea fondurilor pentru investiții imobiliare în Europa,”Brexitul” și situația din Rusia au redus, cel mai probabil temporar, apetitul, dar există alternative mai exotice spre exemplu, bani din Africa de Sud (prezentă la noi prin NEPI). În prezent sunt alte 3-4 fonduri sud-africane active în Europa Centrală și de Est, interesate inclusiv de România.