Prinşi între frânturi de declaraţii oficiale şi planuri anunţate pe sfert, companiile care vor să investească în România nu mai au nicio idee despre cum va evolua sectorul energetic local. În loc de stabilitatea de care au nevoie, investitorii interesaţi de piaţa energiei s-au trezit prinşi într-un joc de puzzle, ale cărui piese le descoperă pe rând. În aceste condiţii, nici nu e de mirare că proiecte de sute de milioane de euro fiecare rămân blocate, cât timp investito
Prinşi între frânturi de declaraţii oficiale şi planuri anunţate pe sfert, companiile care vor să investească în România nu mai au nicio idee despre cum va evolua sectorul energetic local.
În loc de stabilitatea de care au nevoie, investitorii interesaţi de piaţa energiei s-au trezit prinşi într-un joc de puzzle, ale cărui piese le descoperă pe rând. În aceste condiţii, nici nu e de mirare că proiecte de sute de milioane de euro fiecare rămân blocate, cât timp investitorii aşteaptă să vadă ce decizii va lua statul.
O nouă strategie energetică în lucru, grupuri termo care vor fi dărâmate pentru a face loc altora noi, mai eficiente, investitori gata să ridice hidrocentrale, pregătirea unei „soluţii radicale“ pentru Compania Naţională a Huilei (CNH), „punerea la zid“ a speculanţilor cu proiecte eoliene sunt doar câteva elemente noi dintr-un plan gândit de Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu. Este vorba de un plan de restructurare a sistemului energetic, în centrul căruia stau, ca două umbre-mamut, Electra şi Hidroenergetica, companiile integrate care ar trebui să apară până la 1 iulie, potrivit lui Videanu.
Restructurare neclară
„Mutările acestea nu sunt încă însoţite de suficiente informaţii pentru a fi uşor de descifrat. Arată ca piesele unui puzzle, care ni se descoperă pe rând. Restructurarea de ce este făcută, cu ce obiectiv final strategic şi economic? Ce se închide, ce se eficientizează, la ce capacitate ne propunem să ajungem, ce pierderi vor fi trecute la pierderi? Planul de restructurare este foarte vag. Trebuie completate toate discursurile de până la acest moment şi tot nu se obţine harta şi direcţia restructurării“, spune Cristina Filip, partener la casa de avocatură PeliFilip, care a asistat companii în unele dintre cele mai mari proiecte derulate până acum pe piaţa locală de energie.
La finele săptămânii trecute, ministrul economiei anunţa, de pildă, că vrea să încurajeze Romgaz să intre în producţia de electricitate. În acelaşi timp, centralele vor fi restructurate odată intrate în componenţa celor două companii integrate, Electra şi Hidroenergetica. „Principalul obiectiv al celor două companii va fi restructurarea în funcţie de performanţă a unităţilor“, a afirmat Videanu.
Ce va cădea sub buldozere? O spune Mihai David, care va conduce Hidroenergetica. „Vor fi ajustări majore. De exemplu, ELCEN Bucureşti are capacităţi de producţie de peste 1.400 MW, din care doar 200 MW sunt viabili. Restul produce la preţuri pe care piaţa nu le acceptă – în termen foarte scurt, aceste capacităţi trebuie înlocuite cu grupuri noi de 500 MW“, precizează David.
La Deva se va construi un grup nou pe gaz de 400 MW şi se va renunţa la producţia de energie pe huilă. Asta însă după ce la Paroşeni va fi ridicat un nou grup pe huilă de 200 MW, ca să absoarbă producţia de cărbune din Valea Jiului. Pentru CNH, cel mai mare datornic la stat (1 miliard euro), nu există încă o strategie. „La CNH trebuie o soluţie radicală. Am propus avocaţilor să se uite la un soi de insolvenţă“, adaugă David.
Proiecte întârziate
Investitorii sunt însă sceptici. „Avem o realitate tristă: în 20 de ani nu s-a făcut mai nimic în sistemul energetic, cu excepţia câtorva modernizări. De aceea, nu pot privi ca fiind foarte realiste aceste planuri măreţe. Dumnezeu ştie ce se va întâmpla“, spune Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).
În plus, între toate aceste planuri, termenele la care termocentralele trebuie să se conformeze cerinţelor de mediu sunt foarte aproape, iar până acum nu s-a făcut mai nimic. O recunoaşte chiar ministrul Videanu, care avansează soluţia cererii unor derogări de la Comisia Europeană.
Şi în domeniul nuclear lucrurile sunt foarte incerte. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă bate pasul pe loc de câţiva ani, iar proiectul unei noi centrale nucleare a fost amânat cu zece ani. „Criza a determinat o revizuire a multor planuri de investiţii pe termen lung, însă nici gradul de incertitudine legat de intenţiile de reorganizare a sistemului energetic nu a ajutat“, susţine Codruţ Pascu, conducătorul operaţiunilor din România ale uneia dintre cele mai mari firme de consultanţă din lume, Roland Berger. Or, potrivit acestuia, tocmai pentru că este nevoie de o perspectivă foarte lungă pentru a obţine randament din investiţii, termenele de analiză a proiectelor în domeniu au ajuns să se prelungească, multe nemaifiind considerate prioritare.
Cristina Filip, partener PeliFilip
8,3 miliarde de lei este valoarea totală a investiţiilor pe care companiile din subordinea Ministerului Economiei le au programate în 2010
Ion Lungu, preşedinte Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică