Scăderile constante de la bursă au determinat investitorii în fonduri mutuale să se mute din fondurile de acţiuni în cele monetare sau de obligaţiuni, singurele care raportează creşteri.
Preferate pånă anul trecut pentru randamentele bune aduse, fondurile deschise de investiţii cu plasamente în acţiuni nu au mai adus, de la începutul anului, decåt pierderi investitorilor. Legate direct de evoluţia Bursei de Valori, acestea au fost lovite din plin de criza ultimei perioade şi au alungat investitorii spre alternative mai puţin riscante pentru plasamentele proprii. „Chiar dacă aveam fonduri de investiţii orientate doar pe plasamente în acţiuni ale băncilor şi societăţilor de asigurări, investitorii au preferat să aleagă pe termen scurt investiţiile cu venit fix, gen obligaţiuni sau depozite“, spune Eugen Voicu, preşedintele Aviva Investors Certinvest. Astfel, în ultimele trei luni, răscumpărările din fondurile diversificate şi de acţiuni au fost cu mult mai mari decåt valoarea totală a subscrierilor existente. Pentru a nu pierde clienţii care căutau instrumente mai sigure, unii administratori de fonduri au preferat să ofere gratuit transferul sumelor subscrise de un investitor din fondurile cu risc ridicat în cele cu risc scăzut. Foarte mulţi au ales plasamentul în fondurile de obligaţiuni, ferite de volatilitatea extremă a BVB, unde randamentele ajung şi la peste 10% de la începutul anului.
Fondurile monetare şi de obligaţiuni au încheiat trimestrul trei cu intrări nete mai mari, în condiţiile în care fondurile diversificate şi de acţiuni, la care randamentele coboară şi sub 60% de la începutul anului, s-au confruntat cu retrageri. Valoarea subscrierilor nete în fondurile monetare s-a triplat în ultimele trei luni, ajungånd de la 23,7 milioane de lei la finele semestrului I, la 66,7 milioane de lei la sfårşitul lui septembrie. Fondurile de obligaţiuni au încheiat trimestrul trei al anului cu intrări nete record de 80 de milioane de lei, potrivit raportului lunar emis de Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF). Cel mai mare volum de intrări nete în luna septembrie a fost înregistrat de fondul de obligaţiuni BCR Obligaţiuni, care a atras de la investitori 21,7 milioane de lei. Ritmul de creştere al numărului de investitori în fonduri de obligaţiuni a fost de 3,5%, iar în fonduri monetare de 2,8%.
Fondurile imobiliare, un vis îndepărtat
La începutul anului, administratorii de fonduri se plångeau că Regulamentul nr. 15 împiedică buna funcţionare a fondurilor închise, printre care se numără şi cele imobiliare. După modificarea acestuia însă, a scăzut apetitul investitorilor pentru zona de real estate. Aviva Investors a anunţat totuşi că va lansa în a doua jumătate a anului 2009 un fond imobiliar care va avea active de peste zece milioane de euro. Viitorul fond se va axa pe calitatea şi locaţia construcţiilor. Pragul de intrare va fi cuprins între 3.000 şi 5.000 de euro. Eugen Voicu spune că alternativele de plasament s-au şi ivit deja, deşi sunt pe fondul crizei financiare internaţionale. Scumpirea finanţărilor, limitarea creditării şi scăderea încrederii băncilor în evoluţia pieţei rezidenţiale i-au determinat pe marii developeri prezenţi pe piaţa din Romånia să caute parteneri chiar printre fondurile de investiţii.
«Circa 15% din clienţii noştri din fondurile de acţiuni s-au mutat, fără să aibă costuri, în fondul de obligaţiuni, care are un randament de 9,5%.»
Eugen Voicu, preşedinte Aviva Investors Certinvest
SCADERI
Răscumpărările de unităţi în fondurile de acţiuni din ultimele trei luni au fost aproape duble faţă de valoarea subscrierilor. În cel de-al treilea trimestru al anului, retragerile au depăşit subscrierile cu 12 milioane de lei.
Sursa: Asociaţia Administratorilor de Fonduri
