in esenta, putem evidentia doua cauze principale care stau la baza acestei initiative de transfer valutar pe piata occidentala de capital: scaderea atractivitatii celor sase oportunitati autohtone (si clasice) de investitii: depozitele bancare, cumpararea de actiuni cotate la bursa, certificatele de investitor la fondurile mutuale, afacerile imobiliare, schimbul valutar si plasamentele i obiecte de valoare, pe de o parte, si preferinta plasamentelor pe timp financiar scurt (15 zile – un an) si cu profit mare, care este generata de oportunitatile financiar-bancare oferite de segmentul off-shore al pietelor de capital si paradisurile fiscale, pe de alta parte.
Astfel, i jurisdictii financiar-bancare din perimetrul Caraibelor, din Channel Islands, Cipru, Gibraltar, Insulele Seychelles sau din unele state ale SUA (Utah, Wyoming, Nevada, New York, Delaware) sunt localizate filialele multor banci internationale majore, precum si companii de consultanta-brokeraj si firme care efectueaza operatiuni cu valori mobiliare specifice pietei de capital mobiliar. Dar oare se poate realiza usor acest gen de investitii ?
Din tara se pot scoate 10.000 USD per calatorie
Investitiile facute de persoane fizice romine i strainatate sunt reglementate de Banca Nationala a Rominiei, atit prin Regulamentul nr. 3/23 decembrie 1997 privind regimul valutar si normele acestuia, cit si prin Ordonanta Guvernului nr. 18/21 ianuarie 1994 (aprobata prin Legea nr. 12/1995) si alte normative specifice, printre care si „Regulamentul privind efectuarea operatiunilor valutare”, i vigoare din 30.01.1998.
Prevederile esentiale ale regulamentului valutar se refera, printre altele, la drepturile rezidentilor si nerezidentilor, la accesul pe piata valutara, la operatiunile valutare de capital, la controlul valutar, la alinierea la legislatia UE si definesc caracteristicile principale prin cele noua seturi de norme (NRV1-NRV9). Conform acestora, operatiunile cu valori mobiliare specifice pietei de capital sunt stipulate la pct. 1.17.2.4 d) … tranzactii cu valori mobiliare i strainatate efectuate de catre rezidenti. Autorizarea acestor operatiuni se face i conformitate cu NRV3 si se solicita la BNR, Directia Generala Operatiuni Monetare, Valutare si de Credit pe baza urmatoarelor documente: cerere de autorizare; D5 – declaratia solicitantului referitoare la banca prin care urmeaza sa se efectueze operatiunea valutara si schimbul valutar; D6 – contractele/conventiile externe icheiate cu privire la investitii, imprumuturi, credite si depozite, prospectul de emisiune sau alte documente, dupa caz; D11 – orice alte documente solicitate de catre BNR. Totodata, i art. 17 se specifica faptul ca „rezidentii pot deschide si mentine conturi i valuta si/sau moneda nationala i strainatate numai cu autorizarea prealabila a BNR”, care se va elibera potrivit cu prevederile NRV3; fac exceptie de la aceasta obligatie… e) „rezidentii persoane fizice pe perioada sederii i strainatate si rezidentii care realizeaza venituri valutare peste hotare”. Dar exceptia se refera si la mentinerea conturilor dupa icheierea sederii/activitatii i strainatate.
La acest punct sunt necesare citeva lamuriri: 1) rezidenti sunt persoanele fizice, cetateni romini cu domiciliul i Rominia (atestat cu act de identitate); persoanele fizice, cetateni straini si apatrizi cu drept de sedere i Rominia care depaseste 183 de zile/an calendaristic (atestat cu act de identitate emis de organele abilitate de lege); persoanele fizice, cetateni romini cu domiciliul i strainatate si a caror perioada de sedere i Rominia depaseste 183 de zile pe parcursul unui an calendaristic; 2) nerezidenti sunt persoanele fizice, cetateni straini care lucreaza la ambasade sau i cadrul unor organizatii internationale care functioneaza i Rominia; persoanele fizice, cetateni straini sau apatrizi, cu domiciliul peste hotare, si care se afla i Rominia pentru o perioada mai mica de 183 de zile; persoanele fizice, cetateni romini cu domiciliul i strainatate si care se afla i Rominia pentru o perioada mai mica de 183 de zile.
in final, sa prezentam limitele maxime ale sumelor i numerar care pot fi scoase din Rominia per calatorie si persoana: i valuta 10.000 USD (sau echivalent); i lei 500.000.
Investitorul romin merge i paradis
Informatiile tot mai abundente despre oameni care s-au imbogatit rapid i urma investitiilor prin centre financiar-bancare situate i jurisdictii cu fiscalitate zero sau foarte redusa determina tot mai multi romini sa-si plaseze „paraii” peste mari si tari. Dar problema nu este simpla, deoarece trebuie sa stii sa navighezi itr-o zona total necunoscuta a afacerilor. Fie ca esti contactat de firme straine specializate, care-ti ofera servicii extrem de atragatoare contra comisioane mici, fie ca prin intermediul Internet sau din publicatiile occidentale de specialitate gasesti coordonatele de contact ale unor companii cu un portofoliu impresionant, iainte de a antama afacerea este recomandabil sa obtii toate informatiile care sa-ti garanteze o investitie lipsita de riscuri mari. in consecinta, este de dorit ajutorul unei companii de consultanta financiara, autohtona sau din strainatate. in acest context trebuie mentionat ca BNR poate sau nu sa acorde autorizarea transferului de valuta, dupa verificarea tuturor actelor solicitate si i functie de alte criterii care tin de politica valutara a Rominiei. Dar, i situatia refuzului de autorizare, itreprinzatorului romin nu-i ramine decit urmatoarea solutie simpla: isi lichideaza contul si cu cei maximum 10.000 de dolari se duce la Budapesta, unde pe baza pasaportului isi deschide un cont la o banca internationala majora sau o linie de debit/credit prin card magnetic international. Iar din Bucuresti, poate sa conlucreze cu brokerul prin Internet, telefax sau posta, nestingherit. Dar iainte de a initia aceasta afacere e totusi bine sa consulti si niste firme specializate din tara.
Actualmente, centrele off-shore atrag aproape 58% din depunerile bancare mondiale. Termenul de off-shore se refera la acea practica prin care una sau mai multe activitati financiare ale unui investitor se deruleaza itr-o jurisdictie diferita de cea de rezidenta. Orice serviciu financiar-bancar accesat i afara zonei de rezidenta este considerat de tip off-shore, iar o companie off-shore este domiciliata, de regula, itr-o jurisdictie cu impozitare minima sau zero. Avantajele pe care le ofera centrele financiare off-shore sunt, printre altele, protectia financiara, confidentialitatea si pastrarea secretului, rata scazuta a nivelului de taxare/impozitare, flexibilitatea si accesul diversificat pe pietele mondiale de capital. De peste 50 de ani, persoane fizice si juridice au optat pentru serviciile bancare off-shore (off-shore banking). O data cu revolutia i telecomunicatii, introducerea Internetului i tranzactiile financiar-bancare si modernizarea legislatiei off-shore, s-a ajuns la incredibila situatie ca peste 50% din valoarea tranzactiilor financiare mondiale sa poarte apostila acestui tip de activitate bancara. Practic, centrele off-shore au fondat o industrie care continua sa se dezvolte vertiginos. Numai i 1997 s-au ifiintat 85.000 de noi asemenea companii off-shore i zona Caraibelor si mai mult de 75.000 i jurisdictiile europene si din bazinul Pacificului; iar i anul 2000, Republica Panama numara nu mai putin de 400.000 de astfel de companii, i timp ce Insulele Virgine Britanice, 300.000.
Piata Forex domina lumea financiara
Forex-ul reprezinta un segment lider al pietei internationale de capital, volumul afacerilor valutare crescind exploziv i ultimul deceniu. S-a estimat ca, zilnic, se tranzactioneaza global peste 1.300 de miliarde de dolari, ceea ce face din Forex cel mai raspindit instrument de capitalizare. „Jocurile” de pe piata Forex se fac cu cele cinci valute forte: dolarul american (USD), yenul japonez (JPY), marca germana (DEM), lira sterlina (GBP) si euro (EUR) Acestea se negociaza pe perechi (USD/JPY, DEM/USD, GBP/EUR etc.), iar modificarile foarte rapide (i secunde chiar) ale ratelor de schimb pot aduce profituri uluitoare… sau pierderi. Cele mai tari piete Forex sunt Londra, New York si Tokio.rn
Actiunile companiilor publice, cotate la bursele de valori mobiliare mondiale, reprezinta (prin fluctuatia valorica) un adevarat barometru i lumea afacerilor. Prin cumparare de actiuni, investitorii pot realiza profituri considerabile, cu conditia de a fi bine consiliati. Evident ca i calitate de detinator al unui anumit numar de actiuni, investitorul le poate vinde oricind considera ca s-a atins un profit maxim, evitind un stand-by idelungat si putind achizitiona alte actiuni ale altei companii. Cele mai vinate sunt cele americane: NYSE, AMEX si Nasdaq, dar si cele vest-europene, i special Easdaq. in aceste burse, dealeri din toata lumea vind si cumpara, adesea i citeva secunde. Scopul primordial al bursei este de a asigura lansarea i afaceri a companiilor i ascensiune. Pe baza acestui criteriu, Nasdaq are i portofoliu peste 75% companii de top-technology.t