Felul in care actiunile se muta de la un investitor la altul este un exercitiu amuzant pentru un observator. Societatile de valori mobiliare (SVM) profita si ele din plin de ambitia unora de a cumpara si dorinta altora de a vinde. Cotatiile pentru tranzactii cros (facute in interiorul aceleiasi SVM) sunt mai mici decat cele pentru tranzactiile in piata (in care sunt implicate SVM diferite). Explicatia, asa cum a fost data de observatorii atenti ai operatiunilor, este simpla: stiind ca pentru o a
Felul in care actiunile se muta de la un investitor la altul este un exercitiu amuzant pentru un observator. Societatile de valori mobiliare (SVM) profita si ele din plin de ambitia unora de a cumpara si dorinta altora de a vinde. Cotatiile pentru tranzactii cros (facute in interiorul aceleiasi SVM) sunt mai mici decat cele pentru tranzactiile in piata (in care sunt implicate SVM diferite). Explicatia, asa cum a fost data de observatorii atenti ai operatiunilor, este simpla: stiind ca pentru o anumita societate exista interes in achizitionarea de actiuni pentru dobandirea pachetului semnificativ (peste 5%), de control (peste 30%) sau majoritar (peste 50%), brokerii cumpara din piata sau de la clienti pe contul lor si revand la preturi mai mari investitorului interesat. Siderma Bucuresti si Electromontaj Sibiu sunt doar doua dintre exemplele care pot fi aduse in sprijinul acestei idei. La Electromontaj Sibiu, in timp ce, in piata, tranzactiile se faceau la 14.000 lei pentru o actiune, tranzactiile cros se incheiau la 8.000 lei pentru un titlu. Este adevarat ca Electromontaj este una dintre companiile „curtate”. Doar in cursul lunii iunie, trei investitori au declarat detinerea de pachete semnificative de actiuni: Megaconstruct, Estinvest si Romelectro. In final, Estinvest, o societate de valori mobiliare din Focsani, a cedat o parte din actiunile detinute catre Romelectro, acesta din urma ajungand acum sa detina aproape 30% din capitalul Electroconstruct.
In cazul societatii Siderma din Bucuresti, lucrurile stau la fel in privinta preturilor. Daca in piata tranzactiile se incheiau la preturi de 115.000 – 120.000 lei pentru o actiune, in ceea ce priveste crosurile, preturile n-au depasit 110.000 lei pe actiune. Aici insa, concurenta nu este la fel de acerba. Pozitii semnificative au anuntat doar SIF Oltenia, cu putin peste 10% din capital, si societatea Flessopak, cu 28% din actiuni.
Exemplele legate de cazurile in care mai multi investitori viseaza la aceeasi societate ar putea continua cu Orizont Arges, unde concureaza acum doua persoane fizice pentru pachetul de control, Metexin Constanta aflata in aceeasi situatie, Bucovina Tex din Radauti, care este disputata intre o firma si o persoana fizica, sau Beta Buzau, unde un cetatean italian se „lupta” cu un cetatean roman si doua societati comerciale. In joc se mai afla si SIF Transilvania care este, probabil, in partea vanzatorului.
Competitia cea mai stransa se desfasoara insa in cazul Agromecurilor. La Agromec Seaca de Padure, acelasi Estinvest din Focsani cumpara actiuni pe care le revinde apoi celor interesati. Din categoria din urma fac parte, in acest moment doua persoane fizice care au dobandit, fiecare, pachete importante de actiuni: 28% si, respectiv, 18%.
Exemplele ar putea, desigur, continua. Aceasta cercetare privind modul in care se impart pachetele de actiuni care circula in piata a fost facuta numai pentru actionarii anuntati pe parcursul lunii iunie si pentru cotatiile oferite in acelasi interval de timp.
In ceea ce priveste societatile de valori mobiliare, concurenta intre investitori pentru pachete mari de actiuni le avantajeaza pe cele situate in provincie, care cunosc bine mediul si interesele ce se desfasoara in jurul companiilor locale, sau pe cele situate in Bucuresti, dar cu o retea teritoriala bine dezvoltata care au posibilitatea sa afle rapid stirile locale.