Investitorii se codesc sa mai cumpere titluri se stat

mult mai agreate in prezent, datorita unor randamente anuale de 21 – 22% pe an, in conditiile in care riscul acestora este aproape nul. Un bun exemplu in acest sens il dau administratorii fondurilor mutuale, care s-au reorientat spre obligatiunile municipale sau corporative, in detrimentul titlurilor emise de stat. Ponderea titlurilor de stat a scazut in totalul activelor nete detinute de fondurile deschise de investitii de la 80%, la sfarsitul anului 2002, la 33% in prezent. si aceasta evoluti

mult mai agreate in prezent, datorita unor randamente anuale de 21 – 22% pe an, in conditiile in care riscul acestora este aproape nul. Un bun exemplu in acest sens il dau administratorii fondurilor mutuale, care s-au reorientat spre obligatiunile municipale sau corporative, in detrimentul titlurilor emise de stat. Ponderea titlurilor de stat a scazut in totalul activelor nete detinute de fondurile deschise de investitii de la 80%, la sfarsitul anului 2002, la 33% in prezent. si aceasta evolutie s-a petrecut in acelasi timp cu cresterea rapida a activelor nete, determinata de infiintarea de noi fonduri. Valoarea pietei titlurilor de stat o depaseste cu mult pe cea a obligatiunilor negarantate de Guvern, insa aceasta este numai o caracteristica valabila pentru instrumentele cu scadenta pe termen scurt. La termene de scadenta de peste doi ani, investitorii prefera sa isi plaseze banii in obligatiuni decat sa-i blocheze in titluri de stat.Principalii jucatori pe aceasta piata sunt bancile comerciale. Acestea prefera sa isi palseze resursele pe termen scurt in depozite la BNR, care atrage lichiditatile din piata la dobanzi mai mari decat Ministerul Finantelor. Spre exemplu, introducerea titlurilor de stat cu scadenta la cinci ani la inceputul acestui an si care sunt bonificate cu o dobanda de 5% peste rata inflatiei s-a soldat cu un esec. Marea majoritate a licitatiilor desfasurate pana in prezent s-au finalizat cu acceptarea unor sume mult mai mici decat cele solicitate, pentru ca la ultima licitatie bancile sa nu mai subscrie deloc. Pentru titlurile de stat pe doi ani, cu dobanda fixa, nu s-a reusit vanzarea nici unui titlu, ceea ce demonstreaza reticenta bancilor sa mai crediteze statul. Emisiunile de stat destinate populatiei au randamente si mai reduse, de 15,5%, pentru cele cu scadenta la sase luni, si de 15% pentru cele la trei luni. In cazul in care se doreste achizitionarea unor asemenea titluri, ca persoana fizica este de preferat sa recurga la SIFF, in cadrul ofertelor necompetitive, care ofera avantajul ca se pot plasa sume mai mici decat pragul minim de 100 milioane de lei, impus pentru adjudecarea unei licitatii. Pentru luna mai, Ministerul Finantelor a cerut sa se imprumute cu 6.200 de miliarde lei, din care cea mai mare parte, de 4.000 miliarde, este cu scadenta la un an. O schimbare este asteptata pentru luna iulie. Banca Centrala analizeaza in prezent oportunitatea reducerii dobanzii de interventie in functie de evolutia indicatorilor economici si indeosebi a ratei inflatiei. Deocamdata, inflatia arata ca ar fi tinuta sub control, insa investitorii sunt deosebit de prudenti, mai ales in conditiile in care 2004 este si un an electoral.Finantarea prin emisiunile de bonduri este mai avantajoasa decat prin contractarea de credite, dobanda fiind in jur de 26%, fata de maximum 22% in cazul obligatiunilor. Municipalitatile si, mai nou, bancile comerciale prefera emisiunile de obligatiuni, care sunt din ce in ce mai bine primite de piata, decat sa apeleze la imprumuturi bancare.