Europenii s-au bucurat anul trecut de atragerea celor mai multe investiţii străine directe la nivel global. Cu toate acestea, locurile de muncă create prin noile proiecte de investiţii au scăzut cu 18 % faţă de 2006.
Raportul Ernst&Young European Investment Monitor, recent dat publicităţii, arată că, în 2007, numai în industrie numărul locurilor de muncă nou-create prin investiţiile străine a fost mai mic cu 30.000 faţă de anul 2006. Logistica, construcţiile de maşini, farmaceuticele şi echipamentele industriale au fost sectoarele cele mai afectate.
Analiza comparativă a investiţiilor indică o continuitate a tendinţelor finanţatorilor străini. Grosul fondurilor s-a dus către marile puteri economice ale continentului. Poate şi pentru că majoritatea investiţiilor au fost făcute tot de companiile occidentale. Aportul investitorilor americani sau din alte părţi ale lumii la noile proiecte de investiţii din Europa a fost sub aşteptările analiştilor macroeconomici.
Lider în atragerea proiectelor de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă a fost Regatul Marii Britanii. Chiar dacă nu s-au mai situat la nivelul performanţelor atinse acum doi ani, englezii au ocupat primul loc în topul ţărilor cu cele mai multe joburi create cu ajutorul investiţiilor străine. Atractive pentru investitorii străini au fost şi Franţa, Germania şi Spania, dovadă locurile ocupate în clasamentul de mai jos, pe ţări. Raportul dintre proiectele cu finanţări străine şi locurile de muncă nou-create le-a poziţionat însă net sub performanţele insularilor. În timp ce Anglia a reuşit să creeze 24.186 de noi joburi în cadrul celor 713 proiecte susţinute din investiţii străine, Franţa, Germania şi Spania au generat împreună numai 27.795 de noi locuri, raportate la 1.102 proiecte.
Europa Centrală şi de Est (CEE), inclusiv Rusia şi „sateliţii“ ei, au reuşit să atragă 28% din totalul proiectelor de investiţii din Europa. Romånia a fost norocoasă şi anul trecut. Cele 150 proiecte de investiţii cu capital străin s-au materializat în crearea a 12.486 noi locuri de muncă. Impactul finanţărilor străine directe pe piaţa muncii din CEE a fost mult mai mare decåt în ţările occidentale spre care s-a dus majoritatea fondurilor. Peste jumătate (58%) din noile locuri de muncă generate de investiţiile străine în Europa s-au înregistrat în CEE. Polonia a realizat cel mai mare randament sub raportul investiţiilor străine şi al locurilor de muncă nou-create. Din cele 146 de proiecte finanţate din afara graniţelor, polonezii s-au ales cu 18.399 noi locuri de muncă, record care i-a poziţionat pe locul al doilea în clasamentul întocmit de Ernst&Young. Cu numai două puncte procentuale în urma englezilor, polonezii au continuat să păstreze o bucată importantă din piaţa de muncă nou-creată prin atragerea investiţiilor străine, posturile din sectorul industrial fiind cele mai multe. Diferenţele înregistrate faţă de anii trecuţi sunt însă îngrijorătoare. În Polonia s-au realizat cu 41% mai puţine locuri noi de muncă rezultate din investiţii străine faţă de anul 2006.
Serviciile înfloresc în Apus, industria migrează către Răsărit
Alte ţări, în schimb, au reuşit să se aleagă cu o majorare notabilă a numărului de joburi, fără ca proiectele de investiţii să fie semnificative. Numărul locurilor de muncă nou-create în Slovenia a fost spectaculos. Chiar dacă totalul nu-i asigură o poziţie fruntaşă în clasamentul pe ţări, creşterea faţă de anul 2006 a fost cea mai mare din Europa: 451%. Şi Ucraina a beneficiat de o majorare apreciabilă a locurilor de muncă nou-create prin investiţiile străine (202% faţă de anul 2006), mai mare chiar decåt în Rusia (85%). Un progres notabil pe piaţa muncii s-a înregistrat şi în Turcia, unde posturile nou-create s-au triplat de la un an la altul.
Romånia, în schimb, nu a mai reuşit să atingă performanţele din 2006. Chiar dacă noile joburi create din investiţii străine directe îi asigură un loc confortabil în topul celor mai atractive ţări (al şaselea), numărul acestora s-a diminuat cu 12% faţă de anul 2006. Cele mai mari diferenţe faţă de anii anteriori s-au înregistrat în Portugalia, Irlanda, Germania şi Slovacia. În aceste ţări, numărul joburilor create din investiţii străine s-au situat la jumătatea celor înregistrate în anul 2006.
Toate aceste creşteri şi scăderi indică în mod clar tendinţele investitorilor de a se orienta către ţările din afara graniţelor Uniunii Europene, unde găsesc acum mai multe oportunităţi pentru creşterea profiturilor. Pe de altă parte, analiza tipurilor de activităţi înspre care s-au orientat investitorii străini indică accentuarea diferenţelor între Vest şi restul continentului european. În timp ce ţările occidentale au beneficiat de injecţii de capital străin în zona serviciilor pentru afaceri, software şi intermedieri financiare, unde s-a creat o treime din noile posturi, centrul şi estul european s-au ales cu majoritatea noilor locuri de muncă în industrie, în special în domeniile producţiei auto, electronicii şi electrotehnicii. Aceste sectoare au însumat mai mult de jumătate din totalul joburilor create în CEE pe baza aportului de capital străin. Romånia, Slovenia şi Cehia au fost ţările în care dinamismul industriei auto, susţinut de investitorii străini, a condus la apariţia celor mai multe oportunităţi de angajare. Doar Polonia a reuşit să rămånă o destinaţie favorită în råndul ţărilor CEE pentru investiţiile în activităţile suport pentru afaceri. Ungaria a beneficiat şi ea de crearea a 2.536 locuri de muncă în serviciile pentru afaceri, ceea ce arată că şi-a menţinut atractivitatea pentru investitorii străini.
Ţinte in vizorul multinationalelor
Marile puteri europene au atras cele mai multe proiecte de investiţii străine. Deşi au beneficiat de mai puţine finanţări străine, ţările din centrul şi estul Europei au creat cele mai multe locuri de muncă
Discrepante!
În Vestul Europei investiţiile străine au favorizat crearea de locuri noi de muncă în serviciile pentru afaceri. În Centrul şi Estul Europei investitorii s-au orientat către industrie.
