Trezoreria statului traversează o perioadă în care se simte ca "găina în grămadă". Pentru prima dată în istoria modernă, Trezoreria e asaltată timp de mai multe licitaţii de oferte masive de finanţare din partea străinilor, ceea ce duce la scăderea treptată a randamentelor plătite. Astăzi, randamentele au scăzut sub 6%, pentru prima oară din august 2012 încoace, în condiţiile în care MFP a atras sume de 2,2 ori mai mari decât cele anunţate.
Pe fondul optimismului străinilor faţă de activele româneşti, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a ajuns să programeze lunea câte două licitaţii – una pe termen scurt, la care intersul e manifestat mai mult de investitorii locali, şi una pe termen lung, pentru care investitorii străini manifestă un interes în creştere.
În cadrul celor două licitaţii de azi, MFP a atras 2,9 miliarde lei cumulat, de 2,2 ori mai mult decât avea programat (1,3 miliarde lei) şi cu toate acestea a reuşit să negocieze randamente în scădere. Practic, MFP a luat mai puţin de jumătate din sumele puse la bătaie de bănci şi clienţii lor – 6 miliarde lei cumulat.
Pentru licitaţia pe 3 ani, Finanţele anunţaseră un nivel indicativ de 800 milioane lei, însă ofertele s-au cifrat la 2,94 miliarde lei, de 3,7 ori mai mari. MFP s-a mulţumit să ia din piaţă 1,5 miliarde, reuşind în acelaşi timp să obţină o scădere a randamentului mediu până la 5,95%. Pentru scadenţe mai mari de 2 ani, un randament mai mic de 6% nu a mai fost obţinut de circa 6 luni.
Tot azi, a avut loc o licitaţie pe 12 luni, cu un nivel indicativ de 500 milioane lei. Chiar şi pentru această licitaţie, interesul a fost crescut, sumele puse la bătaie fiind de 3 miliarde lei, de 6 ori mai mari decât ceea ce era anunţat. MFP a atras 1,4 miliarde lei, reuşind o scădere a randamentelor plătite până la o medie de 5,85%, cel mai mic nivel din august 2012 încoace.
Atractivitatea titlurilor de stat româneşti este dată, în opinia investitorilor străini, de nivelul ridicat al randamentelor în raport cu stabilitate politică şi perspectiva unui nou acord cu FMI.
Cu o situaţie politică mai stabilă decât Ungaria, România oferă deci 5,95% la 3 ani, în vreme ce Ungaria plăteşte 5,74%. Pentru scadenţe de 3 ani, Polonia (o ţară mult mai stabilă) plăteşte 3,5%, astfel că un randament de circa 6% oferit de România poate fi considerat atractiv şi prin comparaţie cu titlurile poloneze.