136 de milioane de euro... Pare mult, dar, dacă vorbim despre preţul cerut de statul român pentru pachetul majoritar de acţiuni de la Antibiotice Iaşi, e puţin? Despre privatizarea companiei Antibiotice se vorbeşte de atâta timp, încât unii investitori dau semne că şi-au pierdut răbdarea. Producătorul de medicamente se află de mai mult timp pe lista AVAS, iar în 2006 era considerat „prioritate 1“ în lista cu puţinele pachete majoritare pe care statul le mai
136 de milioane de euro… Pare mult, dar, dacă vorbim despre preţul cerut de statul român pentru pachetul majoritar de acţiuni de la Antibiotice Iaşi, e puţin?
Despre privatizarea companiei Antibiotice se vorbeşte de atâta timp, încât unii investitori dau semne că şi-au pierdut răbdarea. Producătorul de medicamente se află de mai mult timp pe lista AVAS, iar în 2006 era considerat „prioritate 1“ în lista cu puţinele pachete majoritare pe care statul le mai deţinea în portofoliu. Investitorii au crezut, au aşteptat şi chiar au început să depună scrisori de intenţie. În august, luna pe care AVAS o fixase ca termen pentru anunţul de vânzare, instituţia primise deja 15 astfel de scrisori, iar până la sfârşitul anului numărul lor a crescut la 22. Preşedintele AVAS, Teodor Atanasiu, spunea în decembrie că numărul firmelor interesate de privatizare a ajuns la 56. Însă câte dintre companiile care au venit la AVAS în 2006 mai vor să preia Antibiotice în 2008?
Reticenţa cu care cei implicaţi răspund întrebărilor pe această temă arată că situaţia s-a schimbat mult în ultimii doi ani. „Planurile de dezvoltare pe termen scurt şi mediu ale Ozone Laboratories nu prevăd achiziţia societăţii Antibiotice Iaşi“, declară surse oficiale din cadrul companiei. Ozone a fost prima companie care a depus o scrisoare de intenţie la AVAS, încă din 14 septembrie 2005. A fost urmată de Montero, în luna octombrie, şi în anul următor de mai multe fonduri de investiţii. Printre cei interesaţi au mai figurat compania sibiană Polisano şi chiar International Finance Corporation, vehiculul de investiţii al Băncii Mondiale. Evident, nu toată lumea este dispusă să îşi schimbe planurile de dezvoltare după cum se răzgândeşte statul român. Aşa se explică faptul că, acum, Polisano nu este hotărâtă dacă va mai participa la licitaţia care va fi organizată în luna martie 2008. Şi toate acestea fără a mai pune la socoteală şi schimbarea de strategie a AVAS, care a surprins atât angajaţii, cât şi investitorii când a anunţat că Antibiotice va fi privatizată printr-o licitaţie cu strigare.
Un preţ superior celui plătit de Zentiva pentru Sicomed
În dolari, valoarea pachetului este de 200 de milioane de euro, ceea ce înseamnă dublul sumei plătite de Zentiva pentru 51% din Sicomed în septembrie 2005. Într-un studiu realizat anul trecut, A.T. Kearney identifica mai mulţi factori de succes pe piaţa locală de farmaceutice, printre care costurile competitive de producţie şi intensitatea ridicată a dezvoltării de noi produse, angajaţi competenţi şi agenţi de vânzare numeroşi, activităţi de re-branding al produselor interne.
Dacă mai ţinem cont şi de faptul că sectorul nu dă semne de încetinire a ritmului de creştere din ultimii ani şi de valorile tranzacţiilor încheiate la nivel mondial anul trecut, preţul nu este mare. Însă, backgroundul statului român în ceea ce priveşte privatizările, amânările repetate şi protestele angajaţilor, precum şi temerile că investitorul se va limita la valorificarea imobiliară a companiei ne-ar putea face să considerăm că acest preţ este greşit.
Produse de top
Cea mai mare pondere în vânzări pe piaţa internă au deţinut-o, în primele nouă luni din 2007, produsele din clasa antiinfecţioase de uz sistemic, care au înregistrat o pondere de 57% din totalul cifrei de afaceri. Din această clasă, Antibiotice produce branduri ca: Ampicilina injectabilă şi orală, AmpiPlus, Ampicilină, Amoxicilină şi Cefort.
În topul vânzărilor urmează medicamentele din clasa tract digestiv şi metabolism (Ranitidina 150 mg, Gastroben), cu 12%, şi preparate dermatologice, cu 9%.