Chiar dacă lichiditatea pieţei imobiliare româneşti a crescut în ultimii 2-3 ani, iar acest lucru ar trebui să atragă noi jucători, investitorii străini sunt reticenţi la faptul că tranzacţiile imobiliare din România sunt dominate de un singur fond de investiţii, respectiv sud-africanii de la New Europe Property Investments (NEPI).
„Pentru piaţa locală este important să fie şi alţi investitori. În ultimii 2-3 ani a crescut lichiditatea pieţei, dar avem doar un singur cumpărător activ. Acest fapt submineaza percepţia asupra lichidităţii pieţei“, a declarat Gijs Klomp, managing director al companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle (JLL).
Klomp a comparat perioada pe care o traversează acum piaţa locală cu anul 2006, când sectorul imobiliar era dominat de austriecii de la Immofinanz.
„România e din nou pe radarul investitorilor. Vin aici şi fac un tur, dar încă nu sunt în proces de due diligence (analizarea unei afaceri înainte de semnarea unui contract de achiziţie n.red.). Sperăm ca anul acesta să fie şi alţi investitori pe piaţă“, a menţionat şeful JLL.
Potrivit acestuia, Bucureştiul devine tot mai atractiv, fiind mai ieftin decât un oraş secundar sau terţiar din Polonia, precum Cracovia sau Poznan. Forţa de muncă ieftină şi calificarea superioară a atras deja în ultimii ani o serie de companii din domeniul IT care şi-au deschis în România operaţiuni de tip back-office (zonă în care se dezvoltă produsele şi care nu are interfaţă cu clienţii). Un alt plus pe care îl are România în competiţia cu ţările din regiune, este faptul că densitatea spaţiilor de birouri este mare, de 6-10 mp/persoană, comparativ cu 12-19 mp/persoană în EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) sau 16-23 mp/persoană în America de Nord. Consultanţii JLL observă o intensificare a activităţii de construcţie de spaţii de birouri noi.
Instituţiile publice, o piaţă potenţială
Potrivit consultanţilor JLL, se observă o tendinţă a firmelor şi instituţiilor publice de mutare spre spaţii de birouri moderne şi mai eficiente decât clădirile vechi în care se pierd bani din cauza costurilor ridicate cu încălzirea, curăţenia sau reparaţiile curente.
„Între a renova o clădire veche şi a te muta într-un imobil nou de birouri şi a vinde vechiul sediu, balanţa înclină spre sediul nou, care este mai eficient din punct de vedere al costurilor“, subliniază consultanţii JLL.
Cele mai fierbinţi zone de birouri din Bucureşti
Click pentru mărire
