Pentru a respecta calendarul european de reducere a poluării mediului, companiile din industria petrolieră sunt obligate să investească sute de milioane de euro în tehnologii de ecologizare. Cine câştigă de pe urma acestor proiecte, de unde provin banii şi când vor fi finalizate investiţiile în mediu ale rafinăriilor? România se numără printre semnatarele Tratatului de la Kyoto, care prevede reducerea cu 8%, până în 2012, a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de n
Pentru a respecta calendarul european de reducere a poluării mediului, companiile din industria petrolieră sunt obligate să investească sute de milioane de euro în tehnologii de ecologizare. Cine câştigă de pe urma acestor proiecte, de unde provin banii şi când vor fi finalizate investiţiile în mediu ale rafinăriilor?
România se numără printre semnatarele Tratatului de la Kyoto, care prevede reducerea cu 8%, până în 2012, a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelul emisiilor înregistrate în 1989. Potrivit specialiştilor în calitatea mediului, la nivel mondial, acest proiect ar necesita investiţii totale de 250 de miliarde de euro. În România, primele pe lista companiilor care sunt obligate să investească sume considerabile în tehnologii de ecologizare a mediului sunt rafinăriile. Conform Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA), domeniul a beneficiat de perioade de tranziţie destul de mari pentru a implementa standardele europene. De exemplu, rafinăria Petrotel Lukoil va putea realiza investiţiile de mediu până în 2014.
Compania Petrom, care deţine două rafinării, Arpechim şi Petrobrazi, a iniţiat din 2005 o serie de programe de mediu ce trebuie finalizate până în 2010. „În urmă cu doi ani, am început un proiect pentru managementul deşeurilor. Până în 2011, când va trebui să-l finalizăm, va trebui să investim în total peste 200 de milioane de euro. De asemenea, am mai demarat un proiect menit să crească eficienţa energetică şi care are drept scop reducerea emisiilor atmosferice“, afirmă John Dalmer, director pentru protecţia mediului la Petrom. Anul trecut, investiţiile Petrom pentru ecologizare au depăşit 50 de milioane de euro.
Din cauza termenelor foarte scurte pentru încadrarea în normele UE, rafinăriile se văd obligate să lupte pe mai multe fronturi. Unul dintre contractorii cu care Petrom a ales să lucreze la aceste proiecte este Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială (ECOIND). Acesta a realizat studii şi analize pentru evaluarea stării de poluare şi propunerea unor măsuri de remediere la Rafinăria Petrobrazi Ploieşti. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, în 2005, cifra de afaceri a ECOIND s-a ridicat la 1,5 milioane de euro, cu un profit net de aproximativ 70.000 de euro.
O altă companie aflată pe lista poluatorilor este Rompetrol. Compania deţine două rafinării, Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti. „În 2006, investiţiile au vizat alinierea întregii game de carburanţi comercializaţi la staţiile Rompetrol la normele Euro 4 şi Euro 5, standard obligatoriu în România abia din 2009“, declară Cantemir Mambet, director pentru calitatea mediului la Rompetrol. Potrivit ultimului raport transmis Bursei de Valori Bucureşti, compania şi-a asumat, până în 2014, investiţii de mediu în valoare totală de 225 milioane de dolari, o sumă ce ar atrage cu siguranţă orice firmă care oferă servicii de ecologizare. Rompetrol însă a preferat să-şi ţină banii în grup, dezvoltându-şi o companie specializată: Ecomaster. Pentru 2007, reprezentanţii Ecomaster spun că vor elabora o serie de proiecte de investiţii în mediu, care să dubleze cifra de afaceri comparativ cu anul precedent. Ninel Lazăr, director de dezvoltare la Ecomaster, estimează că cifra de afaceri pentru acest an va ajunge la 15 milioane de dolari, iar rata profitului operaţional, la aproximativ 10%. „Proiectele de ecologizare pornesc de la simpla poluare a unor deşeuri până la proiecte complexe, care includ un mix de servicii şi consultanţă. Un amplu proiect realizat este cel de la Năvodari, care a vizat modernizarea staţiei de epurare a apei şi care a beneficiat de un buget de 6,3 milioane de euro“, declară Ninel Lazăr.
Rafo Oneşti este una dintre rafinăriile care nu au primit o perioadă de tranziţie, fiind nevoită să finalizeze investiţiile de mediu până la 31 decembrie 2006. Potrivit unui oficial al companiei, valoarea totală a investiţiilor pentru modernizarea instalaţiilor a fost de aproximativ 25 de milioane de euro, din care 17 milioane de euro au fost investite numai în ultimul an şi jumătate. Pentru realizarea acestor proiecte, s-a lucrat cu mai multe firme specializate în astfel de soluţii tehnice, atât din ţară, cât şi din străinătate.
Petrotel, rafinăria grupului rus Lukoil, a demarat încă de acum doi ani procesul de obţinere a autorizaţiei integrate de mediu. Aceasta după ce, între 2002 şi 2004, compania a investit 150 de milioane de dolari în modernizarea şi reconstrucţia unor instalaţii. „Toate instalaţiile au trecut pe Sistem Distribuit de Comandă. Procesul de modernizare şi restructurare a rafinăriei Petrotel a însemnat o investiţie de peste 238 de milioane de dolari, investiţie directă în echipamente şi instalaţii de procesare a ţiţeiului“, spune Dumitru Constantin, director executiv al rafinăriei Petrotel. Până anul viitor, compania Lukoil va pune în funcţiune şi instalaţia de tratare a gazelor reziduale şi va reconstrui staţiile de epurare locală. Potrivit directorului Petrotel, investiţia totală de ecologizare a gropilor de deşeuri petroliere se ridică la 18,5 milioane de dolari.
Una dintre companiile care a furnizat servicii companiei Lukoil este firma de proiectare şi consultanţă în domeniul petrolier Petrodesign. „În anul 2006, Petrodesign a finalizat un proiect pentru rafinăria Petrotel, constând în achiziţionarea unei instalaţii de desulfurizare a gazelor reziduale. Investiţia este estimată la aproximativ 6 milioane de euro“, a declarat Simona Capmare, director tehnic Petrodesign.
Compania derulează mai multe proiecte în domeniul industriei petroliere, iar în portofoliul său se mai află clienţi precum Petrom şi Rompetrol, dar şi giganţi precum Chevron. „Veniturile unei companii de proiectare şi consultanţă tehnică în industria petrolieră, în România, se situează sub 5% din valoarea proiectului investiţional, în timp ce în alte ţări pot ajunge şi până 10%“, spune directorul tehnic al Petrodesign. Anul trecut, cifra de afaceri a firmei a fost de 1,7 milioane de euro, iar pentru 2007 compania se aşteaptă la o creştere până la două milioane de euro. Acţionarul majoritar (77%) al acestei firme, potrivit Registrului Comerţului, este Dextron Ltd, înregistrată în Marea Britanie.
Poluatorilor li se va suspenda activitatea
Aşadar, Ministerul Mediului stabileşte condiţiile prin care se pot obţine autorizaţiile de mediu, documente în care sunt evidenţiate negru pe alb limitele în care trebuie să se situeze emisiile, numărul şi frecvenţa monitorizărilor şi felul în care se realizează raportarea către autorităţi. Odată ce companiile intră în posesia acestor autorizaţii, vor trebui să prezinte şi un program- cadru privind investiţiile în mediu, care va fi ulterior supravegheat de Garda de Mediu.
Ce se va întâmpla dacă rafinăriile nu-şi vor respecta calendarul investiţiilor în protecţia mediului? Sulfina Barbu, ministrul mediului, spune că „indiferent de consecinţele economice şi sociale, rafinăriilor aflate în această situaţie li se vor suspenda autorizaţiile integrate de funcţionare timp de şase luni. După această perioadă, în cazul în care nu vor fi luat măsuri, vor fi închise.“ Ministrul mediului spune că în prezent există 638 de instalaţii cu probleme, din care 249 au probleme cu emisiile de carbon.
Cel mai probabil, companiile specializate în proiectele de mediu vor avea tot mai mult de lucru, sub presiunea autorităţilor de mediu, care impun reglementări din ce în ce mai aspre.
Servicii de milioane de euro
«Proiectele de ecologizare pornesc de la simpla preluare a unor deşeuri până la proiecte complexe, ce includ şi consultanţă. Un asemenea proiect a fost modernizarea staţiei de epurare a apei de la Năvodari, realizat cu un buget de 6,3 milioane de euro.»
Ninel Lazăr, director de dezvoltare la Ecomaster
Rafinăriile în cifre
Arpechim (SNP Petrom) a fost pusă în funcţiune în anul 1971. În 2005, Arpechim a rafinat peste trei milioane tone de ţiţei. Rafinăria se află într-un proces de restructurare care prevede ca, până la sfârşitul anului 2007, să rămână 1.340 de angajaţi din numărul total
de 2.600.
Petrobrazi (SNP Petrom) funcţionează din anul 1934. În 2006, rafinăria a procesat aproximativ 3,1 milioane de tone de ţiţei. Potrivit Petrom, cele două rafinării reprezintă circa 35% din capacitatea de rafinare a petrolului din România.
Petromidia (Rompetrol Rafinare) are o capacitate de rafinare de 3,7 milioane tone de ţiţei pe an. Cifra de afaceri a rafinăriei, în 2005, s-a ridicat la 1,9 miliarde de dolari, iar profitul operaţional a atins 125 milioane dolari.
Vega (Rompetrol SA) a fost fondată în 1905. În 2005, Vega a obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 100 milioane de dolari şi un profit operaţional de 6,5 milioane de dolari.
Petrotel (Lukoil) a procesat în 2006 aproximativ 2,4 milioane tone de ţiţei. Este cea mai veche rafinărie din ţară (1904) şi a fost preluată de grupul rus Lukoil în anul 1998. Petrotel a fost închisă în noiembrie 2006, pentru revizie generală.
5% din valoarea proiectului
«În România, veniturile unei companii de proiectare şi consultanţă tehnică în industria petrolieră se situează sub 5% din valoarea proiectului investiţional, în timp ce în alte ţări pot ajunge şi până 10%.»
Simona Capmare, director tehnic Petrodesign
Scenariul mondial
Producţia mondială de ţiţei a fost, în anul 2006, de aproximativ 85 milioane de barili/zi, în timp ce consumul zilnic a fost estimat la puţin peste 80 milioane de barili. În momentul de faţă, principalele rezerve mondiale de petrol sunt concentrate
în Arabia Saudită, Rusia, Irak şi Kuweit.
Potrivit unui studiu al Agenţiei Internaţionale de Energie (IEA), realizat pentru perioada 2005-2030, investiţiile totale care se vor realiza în industria de rafinare a petrolului însumează aproximativ 4.300 de miliarde de dolari.
În 2030, se estimează că aproximativ 8% din carburanţii comercializaţi pe piaţa europeană vor fi biocombustibili.
Sursa: Agenţia Internaţională de Energie (IEA)