Clujul şi Braşovul au în plan investiţii ce depăşesc 100 de milioane de euro, iar la Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Timişoara şi Craiova modernizarea este în plină desfăşurare.
Creşterea prognozată a traficului aerian de pasageri şi mărfuri este întâmpinată de companiile din industria de profil prin investiţii masive în infrastructură. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, dacă în 2004 numărul de pasageri îmbarcaţi sau debarcaţi pe aeroporturile autohtone se situa sub 3,5 milioane, în 2005 se atingea cota de 4,3 milioane, pentru ca la sfârşitul anului trecut numărul călătorilor să depăşească 5,49 milioane. De asemenea, în domeniul mărfurilor încărcate şi descărcate creşterea între 2005 şi 2006 a depăşit 2.000 de tone. Fără a fi impresionante, aceste evoluţii sunt, conform studiilor, numai începutul unei mult aşteptate dezvoltări a transportului aerian.
Principala poartă aeriană a României, aeroportul Henri Coandă, a înregistrat în 2006 o creştere a traficului de pasageri de aproximativ 16%, numărul de persoane îmbarcate sau debarcate zilnic fiind de 9.626. Traficul intern pe acest aeroport a înregistrat un avans de 26%, la 282.277 de persoane. Pentru 2007, reprezentanţii companiei prognozează o creştere de 30% a numărului de pasageri, la 4,5 milioane.
Extinderea căilor de rulare şi construcţia unei reţele de degajare rapidă a aeronavelor la Otopeni au crescut cu circa 30% capacitatea de aterizare şi decolare a avioanelor. Luând în calcul toate aceste date, compania Tarom estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 300 milioane de dolari, faţă de nivelul de 290 milioane de dolari consemnat în 2006, şi un profit de şapte milioane de dolari, faţă de trei milioane de dolari în anul precedent. „Creşterea va fi determinată de reducerea costurilor, având în vedere că veniturile nu pot avansa semnificativ, din cauza operatorilor low-cost“, a declarat directorul general al Tarom, Gabriel Dumitrescu. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli al companiei, investiţiile din acest an vor atinge 135,33 milioane euro, de aproape patru ori mai mult decât anul trecut.
Clujul se ia la întrecere cu Bucureşti şi Budapesta
În 2007, majoritatea aeroporturilor româneşti au în plan investiţii masive, destinate în principal creşterii capacităţii de tranzitare a persoanelor, dar şi siguranţei traficului. Unul dintre cele mai îndrăzneţe planuri de dezvoltare a transportului aerian se va derula la Braşov. În zona Ghimbav, pe o suprafaţă de circa 250 de hectare, va fi construit un aeroport internaţional pentru care sunt estimate investiţii de peste 100 de milioane de euro. Nici autorităţile clujene nu se lasă mai prejos, în ciuda faptului că aeroportul din Cluj-Napoca este deja funcţional, şi în 2006 a fost tranzitat de aproape 250.000 de pasageri, în creştere cu 21% faţă de 2005. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară, a declarat că, în următorii şapte-nouă ani, peste un milion de pasageri vor utiliza aeroportul clujean. „Eu cred că Aeroportul Cluj-Napoca va fi pe locul întâi din zonă. Dacă adunăm numărul de pasageri şi rulajul de marfă, dar şi calitatea serviciilor, terminale şi pistă, vom bate Budapesta şi Bucureştiul până în 2015“, a spus Nicoară. El a afirmat că investiţiile preconizate se ridică la 100 de milioane de euro, din care 65 de milioane o reprezintă investiţia în noua pistă, urmând apoi două terminale noi de pasageri pentru plecări şi sosiri şi un terminal Cargo.
Şi la Sibiu se află în derulare o investiţie de peste 52 de milioane de euro, care are ca scop modernizarea şi extinderea aerogării, iar autorităţile locale din Iaşi au declarat recent că au în vedere construcţia unui nou aeroport, în valoare de 112 milioane de euro, întrucât modernizarea celui existent ar costa cu 40 de milioane de euro mai mult.
Otopeni şi Băneasa fuzionează înainte de privatizare
Decizia recentă a Guvernului de a aproba fuziunea celor două aeroporturi ale Capitalei, Henri Coandă – Otopeni şi Aurel Vlaicu – Băneasa, a dus la apariţia unei noi companii naţionale, numite „Aeroporturi Bucureşti“. Potrivit proiectului de fuziune, noua entitate va deveni deosebit de atractivă pentru investitori. Sistemul aeroportuar ar trebui să ajungă la o suprafaţă de 1.400 de hectare, comparabilă cu cea a aeroporturilor Heathrow din Londra (1.227 hectare) şi Frankfurt din Germania (1.397 de hectare). Noua companie va deveni operaţională peste numai câteva zile, mai exact pe 10 mai, iar ministrul transporturilor, Ludovic Orban, susţine că, „în maximum o lună, după finalizarea procedurilor de fuziune şi stabilirea echipei manageriale, vor fi iniţiate procedurile de privatizare“.
În prezent, conform proiectului de fuziune, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, deţinută în proporţie de 80% de Ministerul Transporturilor şi 20% de Fondul Proprietatea, are un capital social de aproximativ 143 milioane lei, însă, potrivit ministrului, după fuziune va fi declanşată o procedură de reevaluare a patrimoniului, în vederea majorării capitalului social. Printre avantajele fuziunii se numără gestiunea unitară a resurselor financiare şi umane din cele două aeroporturi, existenţa unei structuri centrale şi a unei strategii de dezvoltare comune, precum şi un management general.
Decizia de formare a noii companii a agitat deja apele în zona operatorilor de zboruri low-cost, care îşi desfăşurau activitatea pe aeroportul din Băneasa. Unii dintre aceştia se declară nemulţumiţi de faptul că tarifele aeroportuare de la Otopeni sunt mai mari decât cele ale aerogării pe care o utilizau până acum.
Principalele investiţii demarate în 2007
Autorităţile locale şi centrale au decis ca 2007 să marcheze startul unor investiţii majore direcţionate către principalele porţi aeriene ale României.
Aeroport investiţie
Iaşi 112 milioane euro
Cluj 100 milioane euro
Braşov 100 milioane euro
Sibiu 52 milioane euro
