Pe vremea lui Eminescu, bucureştenii ieşeau la promenadă „pe strada mare“, în perioada interbelică făceau plimbări „la bulevard“, în anii comunismului ieşeau „în centru“, după Revoluţie distracţia s-a mutat la mall – iar de-acum există „un centru cultural“: Noua Bibliotecă Naţională a României (BNR) are suficiente calităţi pentru a rivaliza cu cele mai moderne centre de cultură din lume. Are spaţii generoase, multă lumină naturală şi este complet informatizată. Orice volum poate fi găsit în baza de date în maximum opt minute şi îi va fi adus cititorului cu un lift special din orice colţ al depozitului. Şi nu sunt puţine – 12,5 milioane de volume au fost mutate aici din vechile sedii şi urmează să fie aduse şi ultimele 300.000 de cărţi.
În fiecare spaţiu împărţit în patru categorii de colecţii (depozit legal, colecţia active contemporane, colecţia destructurate şi colecţii speciale) poţi petrece multe ore – zile întregi – ascultând muzică, citind romane, opere ştiinţifice sau despre evenimente majore, politice şi sociale din ultimele decenii, socotite a fi cele mai semnificative în vremelnica actualitate. (Uneori, ai senzaţia de infinit, ca şi cum nimeni n-ar putea epuiza vreodată această imensă bogăţie). Şi expoziţiilor de artă, şi evenimentelor culturale li s-a alocat un spaţiu, la parter şi mezanin. Pe lângă caracterul său instructiv, Biblioteca Naţională a României are ceva şi dintr-un mall. Un „mall cultural“, pentru că, pierdut printre milioane de cărţi, albume de artă şi tehnologii, ai putea fi tentat să uiţi că eşti într-o bibliotecă.
BNR a intrat în era high tech
Este imposibil să nu-ţi atragă atenţia „tablourile vii“ de pe pereţi – în „Golgota“ lui Nicolae Tonitza personajele încep să se mişte, cum de altfel şi vremea se dovedeşte a fi foarte schimbătoare în „Întoarcerea de la târg“ a lui Nicolae Grigorescu. Şi – să nu uităm! – holograma lui Caragiale a fost principala atracţie a vizitatorilor prezenți la deschiderea oficială a Bibliotecii Naţionale (în 2012 se împlinesc 100 de ani de la moartea lui I.L. Caragiale – n.red.).
Pentru cei care iau studiul foarte în serios, există sălile de lectură individuală. Dacă vrei să citeşţi cărţi de acasă o poţi face în zonele „open space“, unde există şi conexiune la internet. Gata şi cu copiile xerox, acum orice volum poate ajunge pe stick, cu ajutorul unor scanere ultramoderne. Curând, se vor deschide aici şi o cafenea, şi un restaurant.
Dacă mai există oameni care încă nu ştiu, mai sunt câteva locuri în Bucureşti unde se poate savura un ceai sau o cafea cu parfum de cărţi. Cea mai mare librărie a Cărtureştilor, cea de pe strada Arthur Verona, de exemplu, lasă mai degrabă impresia unui muzeu de artă atipic, cu o ceainărie în interior, plus o terasă.
Dacă vreţi şi o prăjitură, încercaţi la Readers Café. Bolta de cărţi de la intrare te trimite cu gândul la fosta tipografie de la 1919, care a funcţionat aici, însă deserturile cu nume de scriitori (spumă de ciocolată George Sand sau tort cu nuci şi cafea J.D. Salinger) te readuc înapoi, în prezent. Aşa că, cel puţin pentru câteva ore, uitaţi de stresul ştirilor financiare şi încercaţi să vă afundaţi într-o carte bună.

Noua veche Bibliotecă
După 22 de ani de aşteptare, clădirea deteriorată a fost înlocuită de un uriaş depozit de cultură complet informatizat.

– 105 mil. de euro investiţi
– 14 săli de lectură
–  6 săli de conferinţă
– 30.000 de mp pentru depozitarea cărţilor
– 12,5 mil. de cărţi vor fi puse la dispoziţia cititorilor
– O aulă cu 400 de locuri
– 15.000 mp de spaţiu multifuncţional pentru expoziţii, audiţii, librării şi cafenele.