România are nevoie de fabrici care să poată produce echipamente militare moderne

România vrea să-și reînnoiască industria apărării! Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au discutat, joi, planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2025-2034, un document important care stabilește ce echipamente și arme sunt necesare pentru armată, ținând cont de bugetul disponibil. Discuțiile pe acest subiect vor continua.

Din cauza schimbărilor majore în securitatea regională, provocate de acțiunile agresive ale Rusiei, a fost necesară reevaluarea și ajustarea programelor de achiziție militară, pentru a se asigura că armata va avea echipamentele și muniția necesare pentru a face față noilor amenințări.

România este interesată să aibă pe teritoriul său fabrici care să producă echipamente militare moderne, necesare armatei atât în timp de pace, cât și în caz de criză sau război. Aceste fabrici trebuie să poată menține în stare bună echipamentele deja cumpărate și să dezvolte altele noi pentru a crește puterea militară a țării.

Creșterea bugetului pentru Apărare ajută și industria militară din România, care are șansa să se modernizeze, să aducă tehnologii avansate și să colaboreze cu companii internaționale de renume.

„Schimbarea majoră a situaţiei regionale de securitate generate de postura agresivă a Federaţiei Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea şi reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea şi dezvoltarea capabilităţilor militare necesare contracarării noilor ameninţări, inclusiv prin creşterea, în cadrul acestora, a achiziţiei cantităţilor de muniţii necesare pentru luptă şi pentru constituirea graduală a stocurilor.

Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate şi asigurarea securităţii aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul naţional să existe capacităţi industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forţe pe timp de pace şi menţinerea în stare operaţională a echipamentelor achiziţionate, cât şi fabricarea şi dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităţilor militare în situaţii de criză sau război.

Creşterea alocaţiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct şi asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniţia un proces de transformare, retehnologizare şi adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante şi know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internaţional”, au transmis reprezentanții Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), potrivit Administrației Prezidențiale.

Ce au mai discutat membrii CSAT?

Astăzi, 19 septembrie, a avut loc o ședință a CSAT, condusă de președintele României, Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (SURSA FOTO: Facebook, Klaus Iohannis)

Prima temă discutată a fost legată de situația recentă din conflictul dintre Rusia și Ucraina, inclusiv noile escaladări, care reprezintă încălcări grave ale legilor internaționale de către Rusia. S-a analizat cum aceste evenimente afectează securitatea regiunii Mării Negre, cu impact asupra Europei și alianței NATO, și s-au discutat măsuri suplimentare pentru a preveni și combate amenințările, atât la nivel național, cât și cu ajutorul NATO.

De asemenea, s-au analizat opțiuni pentru întărirea relațiilor cu Republica Moldova, punând accent pe riscurile legate de procesul de integrare europeană a Moldovei. În discuții s-a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană aduce mari oportunități, dar și provocări din cauza influenței Rusiei și războiului din Ucraina, care necesită un sprijin coordonat din partea României și partenerilor săi.