Certificatul energetic pentru clădiri va deveni obligatoriu la încheierea tranzacţiilor imobiliare din luna martie a acestui an. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului va aviza până în 15 februarie soft-urile necesare auditorilor şi va înainta Parlamentului ordonanţa de urgenţă. Ioan Andreica, secretar de stat în cadrul ministerului, a anunţat că notarii şi agenţii imobiliari au fost liniştiţi şi că auditorii sunt pregătiţi. Cu toate acestea, sunt zone din ţară în care nu sunt auditori, motiv pentru care numărul tranzacţiilor se va diminua în luna martie, dar nu vor duce la un blocaj pe piaţă, potrivit lui Andreica.
capital.ro: Care sunt concluziile întâlnirii de miercuri cu reprezentanţii notarilor şi ai agenţiilor imobiliare?
Ioan Andreica: Auditorii energetici se temeau că va fi grea trecerea de la un audit pe o clădire, unde lucrează cu nişte parametrii globali, la un apartament care implică nişte chestiuni specifice, unii pereţi sunt între apartamente, alţii fac front comun cu casa scării sau cu exteriorul, instalaţiile sunt diferite într-un apartament. Notarii şi agenţii imobiliari s-au temut că prin aplicarea legii 372 o să apară o ambuscadă pe piaţa imobiliară, un blocaj, în sensul că nu avem suficienţi auditori, că nu sunt distribuiţi uniform pe teritoriul ţării, ceea ce este adevărat, că o parte din auditori nu sunt destul de pregătiţi şi că nici noi nu i-am fi pregătit suficient în acest sens. Unii mai aşteaptă ca statul să îi pună cu mână, să îi aşeze pe fiecare, să facă ca înainte de Revoluţie, adică pe o economie planificată milimetric, ceea ce nu se poate. Trebuie să laşi piaţa să sufle şi să se mobilizeze în raport cu cererea. Pe de altă parte au fost invitaţi şi specialişti din universităţile tehnice care ne-au sprijinit foarte mult, pentru că sunt şi ei direct interesaţi. Ei fac cursuri, pregătesc auditorii şi îi examinează. I-am antrenat şi în pregătirea procedurilor de lucru a auditorilor. A trebuie să îi liniştim puţin pe cei care fac tranzacţii imobiliare şi pe notari, că nu o să se întâmple nimic apocaliptic, ci dimpotrivă, e un moment zero, pe care dacă ne mobilizăm toţi îl vom trece.
capital.ro: Legea a fost amânată ultima oară deoarece notarii şi agenţiile imobiliare susţineau că nu sunt pregătiţi, că numărul auditorilor energetici este insuficient şi că certificatul energetic ar duce la creşterea preţurilor. Aţi rezolvat aceste aspecte?
I.A.: Cred că pe notari i-am lămurit într-un fel. Oricum, noi nu ne întoarcem din drum. România nu se poate întoarece la nivelul anilor 90. Adică pe de o parte vrem să intrăm în Europa, iar pe de alta nu vrem. Notarilor le-am spus că lumea tot trebuie să ajungă la ei, dacă întârzie trei săptămâni nu mor. O să fie în luna martie o întârziere, dar veniturile care nu se încasează în prima parte a lunii vor ajunge oricum la ei cel târziu în aprilie. Le-am cerut la toţi să îşi formeze o bază de date serioasă cu auditorii.
capital.ro: Există o listă cu auditorii ?
I.A.: Sigur, lista este publică. Noi o eliberăm anual şi o dăm celor care ne cer. Ea e publicată şi în Monitorul Oficial. Am convenit cu toţii ca această listă să existe la fiecare. Spre exemplu, dacă se prezintă la notar o persoană care nu a apelat la un intermediar, acesta să aibă lista. Am promis că până în 15 februarie noi vom analiza softurile editate, realizate în baza metodologiei de calcul, şi să avizăm măcar 2-3, după care să le punem la dispoziţia auditorilor prin intermediul Asociaţiei Auditorilor Energetici. Auditorii au deja contact cu cei care vor să vândă locuinţe şi vor începe să lucreze, pentru ca după 1 martie, când se vor prezenta la notar să aibă documentele pregătite sau în lucru.
capital.ro: Legea va intra în vigoare până la urmă în 15 februarie sau în 1 martie ?
I.A.: Ieri am căzut de acord să mai împingem termenul cu încă două săptămâni, deci rămâne 1 martie.
capital.ro: S-au adus modificari legii în urma intervenţiei notarilor şi a agenţiilor imobiliare ?
I.A.: Cred că ieri s-a conturat o idee şi anume că nu notarul public şi societatea de tranzacţii imobiliare poate da verdict cu privire la claritatea unei metodologii, ci specialiştii. Şi dacă ei au căzut de acord că este în regulă, nu cred că e nevoie de modificări. Suntem conştienţi că pe parcurs vor putea apărea probleme. Vor apărea diverse situaţii care nu se încadrează în linia clasică: apartamente care se tranzacţionează între firme şi nu mai trec pe la notar sau o firmă are un apartamente dat în chirie şi nu se duce la notarul public. Cine verifică în acest caz dacă are certificat? Cred că ar trebui să fie direcţia de finanţe unde se înregistrează contractul de închiriere. Din această perspectivă, poate vom mai analiza normele pe parcurs.
capital.ro: Există o perioadă de la momentul introducerii legii până când orice tranzacţie va necesita certificat sau din ziua intrării în vigoare nu se mai pot face tranzacţii imobiliare fără acest document?
I.A.: Atâtea derogări au fost până acum, să mai dăm una pentru câteva săptămâni? Nu ar mai avea rost. Este cunoscut faptul că procesul de vânzare-cumpărare al unui apartament se prelungeşte uneori 2-3 luni. În toată această perioadă de negocieri are timp să îşi facă certificatul energetic. Notarul nu va încheia actul final până nu se va prezenta certificatul. Tot ieri am prezentat un exerciţiu de realizare a unui certificat. Dacă auditorul are baza de date formată, a fost în teren şi are un soft cunoscut, într-o oră poate lista certificatul. Ne vom convinge cu toţii că auditorii vor avea o bază de date bogată, pentru că nu sunt sute de tipuri de blocuri, ci zeci, motiv pentru care o mare parte din date le vor avea deja în calculator. Se spunea ieri că în Vîlcea nu este nici un auditor, este posibil, atunci un auditor dintr-un judeţ vecin poate să îşi trimită un om din Vîlcea, pe care îl are permanent, să îi culeagă informaţiile.
capital.ro: Cei care vor să vândă un imobil trebuie să meargă la cel mai apropiat auditor din zonă?
I.A.: Sunt puţini oameni care au timp să umble ei după auditori, aşa că cei care intermediază tranzacţii o să aibă liste cu un contact.
capital.ro: În ultimele luni ale anului trecut numărul mediu de tranzacţii era în jur de 30.000 lunar. Majoritatea au vizat apartamente în blocuri vechi şi tot majoritatea nu sunt reabilitate, deci puţin probabil ca proprietarii să deţină un certificat termic. Consideraţi că numărul actual de auditori va face faţă unui asemenea flux în primele luni?
I.A.: Ieri nu ne-am convins că cifra lunară este de 30.000. Unii au scos pe piaţă o cifră, notarii au spus că ei au altă cifră. Au încercat să aproximeze cât din totalul tranzacţiilor se referă la case şi câte la terenuri. Nu este o cifră exactă în acest sens, de aceea nu aş vrea să mă pronunţ.
capital.ro: Potrivit Asociaţiei Auditorilor Energetici de Clădiri, în România sunt 600 de auditori. Dintr-un calcul simplu reiese că fiecare auditor ar trebui să elibereze în medie 50 de certificate lunar pentru a menţine constant numărul de tranzacţii. Ţinând cont că eliberarea unui certificat dureaza cam trei zile, capacitatea unui auditor este de maxim 10 documente eliberate lunar, deci inevitabil se va ajunge la un blocaj. Cel puţin până se va reduce numărul locuinţelor neauditate.
I.A.: Sunt în curs de pregătire la diferite universităţi încă 200 de auditori, care vor ieşi pe piaţă în 2-3 luni, deci va creşte numărul lor. Pe de altă parte, un auditor specializat, ar putea face 20-30 de certificate pe zi, dacă lucrează în echipă. Dacă auditorul lucrează cu 5-6 oameni care fac teren şi în paralel, toţi trimit informaţii la bază, certificatele vor fi eliberate în paralel, nu în cascadă.
capital.ro: Credeţi că va fi un blocaj în piaţă, cel puţin în primele luni, până lumea o să înceapă să îşi procure documentul?
I.A.: Dacă la un moment dat un contract se întârzie o săptămână eu nu îl pot defini blocaj. Blocajul e atunci când pe o jumătate de an, un an, am stricat piaţa. Este evident că în primele săptămâni vor fi nemulţumiri. Sunt mulţi oameni care vor să vândă şi nu au auzit de această lege.
capital.ro: Este o coincidenţă că certificatul va fi introdus cam în aceeaşi perioadă cu lansarea noii formule de „Prima Casă“? Vă aşteptaţi ca odată deturnată atenţia cumpărătorilor de la locuinţe vechi (cum se doreşte a fi „Prima Casă“ 2), auditorii să facă faţă printr-un număr mai mic de solicitări?
I.A.: Sunt lucruri puţin diferite. Este adevărat că premierul a anunţat că statul trebuie să sprijine cu prioritate construcţia de locuinţe şi nu tranzacţia de locuinţe vechi. Probabil, prin programul „Prima Casă“ vom sprijini şi tranzacţionarea de locuinţe anvelopate (reabilitate termic n.red.). Probabil că majoritatea se vor îndrepta spre locuinţa nouă, care când este gata vine implicit cu certificatul energetic. În cazul blocurilor reabilitate, pentru care există un certificat pe imobil, auditorul se va folosi de el pentru a elibera unul pe apartament.
capital.ro: Să înţeleg că oamenii vor fi nevoiţi să plătească de două ori. Odată pe bloc şi odată pe apartament?
I.A.: Nu. Certificarea pe bloc este suportată de primării.
capital.ro: Cum s-au stabilit grilele de consum energetic pe baza cărora se face clasificarea clădirilor?
I.A.: Clasele de consum energetic nu sunt inventate de noi. Pe teritoriul comunităţii europene este un singur tip de clase care se utilizează. Ele au fost preluate. Noi avem următoarea misiune: să vedem unde ne situăm. Noi vrem să ne plasăm în clasele A, B şi mai rar în C. Prin reabilitarea termică am stabilit ca pe un apartament, consumul anual pe metru pătrat să nu depăşească 100 kwh/mp. Clasa A este până la 70 kwh/mp consumul, clasa B este între 70 şi 117 kwh/mp. Noi am zis 100 ca să ne situăm între A şi B.
capital.ro: Cum aţi ajuns la consumul de 100 kwh/mp?
I.A.: România se situează, din punct de vedere al consumului energetic pe clădiri, între ţările cu un consum foarte mare. Media consumului pe apartamentele din România, dacă e să o raportăm la media consumului din Olanda, poate e dublă. Noi avem multe situaţii în care depăşim 200 kwh/mp. Practic suntem în clasa D. De aceea am impus proiectantului, ca atunci când începe o anvelopare sau o casă nouă, să se raporteze la un consum de maxim 100 kwh/mp. Nu am mers pe un consum mai mic, pentru că România are temperaturi mai joase decât alte state din uniune. Am impus două lucruri în legislaţie: consumul să fie de maxim 100 kwh/mp şi recuperarea investiţiei să se facă în maxim 10 ani.
capital.ro: Ce se va întâmpla cu apartamentele care nu intră în programul de reabilitare ? Vor rămâne la clasificările de C şi D?
I.A.: Sigur. Sunt mulţi cumpărători care au mai fost pe afară şi când o să vadă un certificat energetic cu rezultate slabe nu o să mai dea banii şi o să caute altul. E firesc. Noi nu credem că o să afecteze negativ, ci dimpotrivă o să conducă spre realitate. Sper ca în decursul anului 2010, tot mai mulţi oameni să ştie ce este acela un certificat energetic şi să îl utilizeze în scopul creat.
capital.ro Certificatul trebuie înnoit periodic?
I.A.: Odată la 10 ani.
capital.ro: Care este costul unui astfel de document? Nişte exemple concrete de apartamente cu 2-3 camere dintr-o zona semicentrală, într-un bloc construit în 1970?
I.A.: Dacă toată lumea m-ar asculta, aş zice să fie tipizat 100 de euro. În prima perioadă cred că vor fi diferenţe mari în funcţie de zone şi de numărul de auditori. Este o activitate de piaţă, statul nu poate interveni. Cred că preţul unui audit nu trebuie să depăşească 0,1-0,2% din preţul unui apartament. Ar trebuie să fie mult sub 1.000 de euro. Nu vreau să dau cifre ca să nu se ia cineva după ele.
capital.ro: În cât timp estimaţi că va fi auditat tot fondul locativ din România? Vă aşteptăţi ca această măsură să fie primită la fel ca programul de reabilitare termică? Multă lume este reticentă când e vorba de un cost în plus.
I.A.: Dacă m-aţi fi întrebat când reabilităm toate blocurile ar fi fost mai uşor. Depinde de resurse. Certificarea şi reabilitarea sunt legate. Este un proces continuu. O să apară o reacţie negativă din partea vânzătorului şi una pozitivă din partea cumpărătorului. În timp lumea o să înţeleagă că trebuie să ne raliem regulilor europene.
capital.ro: Producătorii de materiale de construcţii, în principal cei de tâmplărie şi izolaţii, se aşteaptă ca introducerea certificatului să crească cererile de reabilitare. Vă aşteptaţi la o asemenea reacţie? Câte blocuri sunt în program?
I.A.: Mă aştept la o reacţie pozitivă, în sensul că problematica certificatului va influenţa indirect procesul de reabilitare. Mulţi vor realiza că prin certificat pot citi ce se ascunde în spatele blocului. Oamenii vor vedea cât de mult diferă consumul între un bloc reabilitat şi unul normal. Cred că anul acesta vom depăşi numărul de 25.000 de blocuri puse în funcţiune. Au fost începute 43.000, s-au dat în funcţiune 14-15.000. Prioritatea anul acesta este finalizarea celor începute. Încă mai lucrăm la bugete.
