Poșta Română este cel mai mare angajator de la noi din țară. Care sunt principalele provocări la capitolul resurse umane pe care le-ați întâlnit în ultimii ani?

„Dacă mă gândesc că am împlinit anul acesta 160 de ani de poștă …

Suntem un angajator măricel. La momentul acesta suntem 23.500 de angajați, acum 10 ani eram 31.000. suntem mulți, puțini, alte companii au sute de mii de angajați, cifrele sunt doar cifre.

Până în 2024 suntem desemnați ca serviciu poștal universal, avem nevoie de oameni în fiecare UAT, în fiecare comună. Sunt cam 2.800 de comune în țara asta, unde avem cel puțin câte un angajat, plus distribuire, alimentare ș.a.m.d. Faptul că asigurăm serviciul poștal universal în toate comunele din țară înseamnă că și acest serviciu trebuie să fie la prețuri accesibile. Noi putem trimite o scrisoare cu 2,60 de bani.

Dacă mă gândesc că pot să trimit din Borșa la Milan cu 2,6 lei, parcă nu-mi iese calculul cu profitul, socoteala, dar este un drept universal al omului. Totodată, acest serviciu universal pe care îl asigurăm e o legătură pe care noi o facem cu comunitatea, și asta mi se pare important.

Părinții mei nu au vrut să renunțe la pensia adusă de poștaș nu pentru că nu aveau carduri bancare, ci pentru că atunci când poștașul intra pe poarta casei începea să cânte, iar mamei îi făcea o deosebită plăcere, de a avea un zâmbet. În condițiile îmbătrânirii populației mi se pare un element foarte important, sunt convinsă că fiecare dintre noi poate să dea exemplu o poveste cu un poștaș care a făcut legătura între un vârstnic și comunitate.

În pandemie, poșta franceză a dezvoltat un serviciu, o aplicație, pentru că nu se putea întâlnea familie, iar poștașul avea un chestionar pe care îl completa pe aplicație și era important pentru ei ca cineva să vadă cu ochii că părinții sunt în regulă”, a declarat Ioana Marinescu, Șef Birou Perfecționare Profesională și Pregătire Continuă în cadrul Poștei Române.

Care sunt cele mai importante proiecte pe care le derulați pentru a preîntâmpina aceste provocări? Sunt tineri de liceu care devin poștași?

„Încă sunt câteva licee de poștă, sunt câțiva care încă vor, nu mulți, dar sunt. Am întâlnit foști angajați care au plecat în Anglia, au făcut facultate, master și s-au întors la România tot la poștă, mi s-a părut spectaculos.

Noi avem experiență îndelungată cu pierderea forței de muncă. Înainte de criza din 2008 băncile atrăgeau foarte mulți dintre cei care lucrau la ghișee, pentru că ghișeele poștale folosesc mai multe aplicații, iar oficianții erau foarte competenți și pentru bănci.

Pe de-o parte, suntem într-un amplu proces de digitalizare, încercăm să ne acoperim digital zone în care nu mai găsim oameni. Sunt zone întregi de sate depopulate din care oamenii au plecat sau murit, avem obligația să fim prezenți în sat dar nu găsim om care să vrea să facă asta. O să facem ghișee poștale digitale, sunt mai mult decât easybox-uri, în care poți face diverse servicii poștale.

Pe de altă parte oferim diverse beneficii. De exemplu, nu neapărat financiare, care nu se regăsesc în salariu. Dăm concediu de odihnă în acord cu vechimea în muncă, constat că oamenii vor, pe lângă interesul firesc de a avea un salariu rezonabil, au și alte nevoi: zile mai multe de concediu, zile libere pentru evenimente speciale. Încercăm să oferim beneficii care să-i facă pe salariați să dorească să rămână la noi”, a declarat Ioana Marinescu în cadrul Forumului Top Angajatori.