Reporterul austriac a subliniat într-una din întrebări vecinătatea complicată a României, înconjurată de state în care există puternică susținere pentru Vladimir Puțin. Președintele Federației Ruse e așteptat, de altfel, într-o vizită oficială la Budapesta.
„Efectele ciudate ale unei crize economice se văd foarte bine în exemplul Ungariei și a apropierii de Rusia, dar și în declarațiile noilor decidenți de la Atena. Totuși, nu sunt evoluții care să nu poată fi inversate. Cât de curând, va deveni evident că e greu să dansezi la toate nuntile”, a răspuns Klaus Iohannis.
În contextul crizei ucrainene, președintele a amintit și de consensul politic de mărire a bugetului apărării în concordanță cu prevederile Tratatului NATO. „Toate partidele s-au angajat să crească alocările bugetare pentru armată la 2% din PIB până în 2017 și să le țină la acest nivel pentru următorii 10 ani.
Întrebat dacă aceste fonduri nu sunt stringente în alte domenii, în care România are deficit de finanțare, Iohannis a spus că „nu există alternativă. În vecinătatea directă a unui conflict armat, al cărui final este complet imprevizibil, nu putem stă cu mâinile în sân”.
Iohannis a adăugat că „apartenența la NATO este foarte valoroasă, dar într-o situație excepțională – sperăm că ea nu se va întâmplă – trebuie să fim pregătiți să ne apărăm țara. Asta presupune o armată bine pregătită și echipată”.
