„Preşedintele României, Klaus Iohannis a fost văzut în trecut ca un politician care a rezistat tentaţiilor naţionaliste. În Europa de Est, aceste tentaţii au fost regula printre şefii de stat şi de guvern. Din acest motiv, Iohannis a primit în acest an premiul Charlemagne la Aaachen, o distincţie acordată personalităţilor de prim rang pentru servicii speciale în ce priveşte înţelegerea Europei”, transmite publicația germană.
Urmările generate de ultima apariție a lui Iohannis
„Ardealul ungurilor (…) Jo napot kívanok (bună ziua – n. red.), Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budaesta în schimbul acestei înţelegeri?”, a punctat şeful statului. Der Spiegel scrie că teoria legată de ruperea Transilvaniei a adus România aproape de izbucnirea unui război civil în martie 1990. Publicaţia germană punctează că „ultima apariţie a lui Iohannis este fără precedent în România post-comunistă. Este fără precedent ca un şef de stat dintr-o ţară UE să acuze un alt vecin membru UE că urmăreşte planuri separatiste în plină criză generată de coronavirus”.
