Klaus Iohannis a aprobat declasificarea documentelor CSAT
Președintele României, Klaus Iohannis, a aprobat declasificarea, conform legii, a unor informații prezentate de instituțiile emitente (Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne) în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a avut loc pe 28 noiembrie 2024. Decizia a fost luată în urma solicitărilor acestor instituții și a fost implementată de Președinție în acord cu legislația în vigoare.
Campania electorală a lui Călin Georgescu
Documentele declasificate confirmă faptul că ascensiunea lui Călin Georgescu în sondaje a fost rezultatul unei campanii de promovare organizate, ce a vizat creșterea popularității acestuia, în special cu două săptămâni înainte de data scrutinului. Această campanie a fost amplificată pe platforma TikTok, un factor esențial care i-a asigurat victoria în primul tur al alegerilor, conform informațiilor detaliate în rapoartele prezentate în cadrul ședinței CSAT.
CSAT a fost convocat de urgență pe 28 noiembrie 2024
Pe 28 noiembrie 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit de urgență la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis, pentru a analiza riscurile legate de influențarea procesului electoral prin atacuri cibernetice. În concluziile prezentate, CSAT a evidențiat acțiuni ce vizează destabilizarea coeziunii sociale și manipularea algoritmică pe platforme digitale, inclusiv TikTok, în scopul de a influența alegerile.
Un raport alarmant a arătat că România și alte state de pe flancul estic al NATO au fost ținta unor atacuri cibernetice orchestrate, în principal de Federația Rusă. În plus, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere semnificativă pe TikTok, atrăgând atenția CSAT asupra neregulilor în campania sa electorală.
Acțiuni ale instituțiilor implicate
Administrația Prezidențială a precizat că, la finalul ședinței din 28 noiembrie 2024, Hotărârea adoptată de membrii CSAT a fost transmisă unei serii de instituții pentru a întreprinde acțiuni urgente. Acestea includ Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Scopul acestora este de a clarifica aspectele prezentate în cadrul ședinței CSAT și de a lua măsurile necesare, conform competențelor legale, pentru a proteja corectitudinea procesului electoral.
SIE și SRI avertizează asupra influențelor externe și a campaniilor de promovare agresivă
Serviciul de Informații Externe (SIE) informează că România este o țintă pentru acțiuni hibride din partea Rusiei, incluzând atacuri cibernetice, scurgeri de informații și sabotaje. SIE atrage atenția asupra promovării ideii că forțele pro-ruse din România ar putea obține peste 30% din voturi la alegerile parlamentare. Analiza SIE subliniază că Rusia a abordat România printr-o propagandă indirectă legată de apartenența la NATO/UE și sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova, dar și prin operațiuni directe, inclusiv dezinformare.
