Şeful statului a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind completarea art. 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.
Șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi a fost chemată de trei ori la Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009, dar a refuzat de fiecare dată. Comisia urma să pună în discuție informațiile potrivit cărora în seara alegerilor, Kovesi s-a întâlnit, acasă la fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, cu fostul director general adjunct al SRI, Florian Coldea și mai mulți politicieni.
Pe 9 mai, Camera Deputaţilor a adoptat modificarea Regulamentului propriu, în sensul introducerii obligativităţii persoanelor solicitate de a se prezenta la comisiile de anchetă parlamentară.
Potrivit prevederilor adoptate, comisiile de anchetă pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în celelalte organe ale administraţiei publice şi poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară.
În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută de articolul 267 din Legea 286/2009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare, mai prevede hotărârea de modificare a Regulamentului.
Persoana invitată poate răspunde şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informaţiile solicitate sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă. Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală, mai arată textul adoptat.
PNL şi USR au contestat la CCR această lege, însă Curtea a respins obiecţiunile de neconstituţionalitate, motivând că este firesc ca persoana citată să se prezinte şi să răspundă solicitărilor comisiei parlamentare de anchetă.
AGERPRES
