În aprilie anul trecut, Iohannis a transmis Parlamentului o cerere de reexaminare cu privire la legea care se înfiinţează Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, iniţiată de Guvernul Ponta, criticând, printre altele, introducerea unui "nou tip de imunitate" pentru membrii instituţiei.

Legea privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional a fost iniţiată de Guvern, în vara lui 2015, şi prevede înfiinţarea unui Comitet Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, ca structură de cooperare interinstituţională, fără personalitate juridică, între Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern, al cărui obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice.

În cererea de reexaminare, preşedintele susţine că unele dintre dispoziţiile Legii sunt "lipsite de previzibilitate şi de claritate".

Legea prevede exonerarea de răspundere civilă şi penală a persoanele care au deţinut sau deţin calitatea de membru al Consiliului general, al unei comisii tehnice sau care lucrează sau au lucrat în cadrul secretariatului Comitetului pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă.

"Prin modul de reglementare al art. 11 alin. (2) se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, imunitate ce excede cadrului constituţional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne", se arată în cererea de reexaminare.

Potrivit legii, acest Comitet Naţional nou înfiinţat va emite recomandări adresate Guvernului, în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unor proiecte legislative precum şi recomandări şi avertizări adresate Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, însă preşedintele atrage atenţia că "recomandarea este un act care nu generează obligativitatea conformării faţă de aceasta" şi cere clarificări.

Pe de altă parte, legea prevede obligativitatea pentru destinatarii recomandărilor şi avertizărilor emise de Comitet (ASF, BNR, respectiv Guvernul României) de a adopta măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau de a  întreprinde acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi. Totodată, potrivit aceluiaşi text, destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri.