Preşedintele Klaus Iohannis a semnat marţi decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Codului muncii, informează Administraţia Prezidenţială. Modificările care îi vizează pe agenţii de muncă temporară au fost contestate de PNL.
Pe 3 decembrie 2014 Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 – Codul muncii, iar pe 10 decembrie anul trecut liberalii au sesizat CCR cu privire la unele prevederi ale actului normativ.
"În primul rând, legea încalcă dispoziţiile art. 148 din Constituţia României, prin netranspunerea corectă a Directivei 2008/104/CE. Forma legii nu ţine cont de specificul activităţii societăţilor de muncă temporară care pun la dispoziţie personal nu doar în România, ci şi în afara României, prin detaşare, creându-se, prin utilizarea noţiunii de salariu în loc de remuneraţie sau venit, toate premisele distrugerii a peste 100.000 de locuri de muncă, a aproximativ 300 de societăţi de muncă temporară şi, în ultimă instanţă, a unui sector de activitate", preciza la acea dată, purtătorul de cuvânt al deputaţilor liberali.
Purtătorul de cuvânt al deputaţilor liberali arăta că grupul parlamentar al PNL a solicitat Curţii Constituţionale să constate că prevederile alineatelor (3) şi (4) ale art. 92, dar şi prevederile alin (2) şi (4) ale art. 145 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 – Codul muncii sunt neconstituţionale. Pe 17 decembrie anul trecut, Curtea Constituţională a României a respins sesizarea PNL.
Plata diurnelor care disimulează, de fapt, plăţi de salarii, cu evitarea implicită a impozitelor şi contribuţiilor este de anul trecut în vizorul autorităţilor. În toamna anului trecut, verificările Fiscului au vizat agenţii de muncă temporară şi au descoperit o discrepanţa majoră între veniturile la care se stabilesc şi plătesc obligaţii fiscale, de regulă salariul minim în România, şi cele considerate neimpozabile de aceştia: diurna medie de aproximativ 1500 de euro pe lună. „Au fost constatate însă și cazuri extreme, în care veniturile asupra cărora s-a plătit impozit și contribuții sociale au fost la nivelul salariului de baza minim brut pe țară pentru un program de lucru parțial de 2 ore pe zi ( reprezentând 322 lei în 2014), în timp ce diurna neimpozabilă a atins și 2000-2500 euro”, se arată într-un comunicat al instituţiei. Agentul de muncă temporară încheie separat un contract de muncă temporară cu fiecare salariat temporar şi un contract de punere la dispoziţie cu utilizatorul. În aceste condiţii, fiecare angajat cunoaşte de la începutul misiunii de muncă temporară locul de desfăşurare a activităţii şi îşi asumă obligaţiile menţionate în contractul de muncă temporară.