„Legea trebuie reanalizată şi din perspectiva unei potenţiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare“, motivează decizia președintele.
Iohannis semnalează că, în forma actuală, legea prevede că sumele rezultate din redevenţe şi impozit asupra veniturilor suplimentare offshore se fac venit la Fondul special de finanţare a contractelor de parteneriat public – privat, fără să fie supuse analizei, în prealabil, alocările alternative ale veniturilor bugetare preconizate, în conformitate cu priorităţile de investiţii care trebuie să impulsioneze dezvoltarea economică şi socială a României.
Președintele a mai sesizat că unele dispoziții din legea offshore nu au fost dezbătute în prima Cameră sesizată, ceea ce încalcă principiul constituțional al bicameralismului.
Una dintre nemulțumirile legate de legea offshore este că aceasta împarte câştigurile între statul român şi companii, în proporţie de circa 50%-50%, în timp ce în alte state europene, procentul de câștig al statului este mult mai mare. Spre exemplu, în Norvegia ajunge la aproape 80%, iar în Marea Britanie la 60%.
Recent, ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm, a criticat modul în care Parlamentul a adoptat legea offshore, el spunând că au fost încălcate toate principiile transparenţei şi negocierii şi că „este îndoielnic”.
Legea offshore reglementează regimul exploatărilor de gaze din Marea Neagră, nu numai cele concesionate acum către ExxonMobil – Petrom, Black Sea Oil&Gas și LukOil – Romgaz, dar și cele din perimetrele viitoare care vor fi scoase la licitație.
Firmele şi-au exprimat, în repetate rânduri, dorinţa ca Legea offshore să nu mai cuprindă suprataxare de 80%. În fapt, să nu mai conţină nicio suprataxare, ci doar redevenţă. Prin urmare, legea votată i-a suprins. În mod neplăcut. La unison, reprezentanţii Exxon, Petrom şi BSOG au declarat că viitoarele lor investiţii sunt incerte.
