"Legea dării în plată a apărut din nevoia de a se face dreptate, de a stabili un echilibru în raporturile contractual dintre client şi bancă", a declarat vineri iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir, la emisiunea Capital TV, transmisă de postul B1 şi moderată de Claudiu Şerban.
"Astăzi, dacă nu poţi plăti, banca, pe lângă preluarea bunului ipotecat, se îndreaptă spre alte bunuri, ale tale şi ale giranţilor, şi îţi pune poprire pe salariu toată viaţa. Noi credem că în situaţia devalorizării de curs, şi banca trebuie să îşi asume un risc", a mai spus Zamfir.
În replică, Bogdan Preda, director executiv la Consiliul Patronatelor Bancare din România, a afirmat: "Nu scrie nicăieri, în variant finală, că legea e făcută pentru cei care nu îşi pot plăti creditul. De fapt, această lege e făcută pentru oricine, inclusive pentru cei care nu vor să achite creditul".
Banca Națională a României (BNR) i-a propus președintelui Klaus Iohannis fie să retrimită în Parlament Legea privind darea în plată fie să verifice constituționalitatea actului normativ, din cauza faptului că, în forma actuală, Legea nu răspunde caracterului social și poate genera risc sistemic, după cum a declarat viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.
"BNR are trei tipuri de argumente pe baza cărora propune președintelui României o decizie de retrimitere a Legii către Parlament și/sau de verificare a constituționalității acesteia", a explicat vineri Bogdan Olteanu, într-o conferință de presă.
"Sunt argumente de stabilitate financiară, juridice și de natură etică. Suntem aici pentru că vrem o lege mai bună pentru cei care chiar au nevoie să fie ajutați. Este un efort comun în care, desigur, Parlamentul are un rol fundamental. Sunt, aș spune, optimist. Avem același scop, rămâne să trasăm drumul, pentru a fi siguri că nu punem sacii în căruța care este deja plină. BNR este implicată în această dezbatere în baza mandatului său instituțional", a mai spus Olteanu.
Darea în plată, care permite închiderea un credit ipotecar prin predarea imobilului ipotecat către creditor, este o măsură recomandată de Parlamentul European pentru toate statele membre, iar directiva Uniunii Europene privind creditele ipotecare permite instituirea unei asemenea proceduri. Mai exact, statele membre pot menţine sau introduce dispoziții mai stricte decât cele prevăzute în acele domenii despre care nu se precizează clar că fac obiectul unei armonizări maximale. „În cazul în care rămâne datorie de rambursat în urma procedurii de executare silită, statele membre asigură instituirea de măsuri în vederea facilitării rambursării, cu scopul de a proteja consumatorii“, prevede textul directivei.
Practic, statele membre sunt obligate să implementeze legi de protejare a consumatorului atunci când imobilul executat nu stinge creditul ipotecar, dar lasă libertatea fiecărui stat să aleagă procedurile potrivite. Mai mult, după modelul legislativ aplicat de Spania, Parlamentul European recomandă aplicarea unei astfel de măsuri în toate ţările europene. Dacă este promulgat, proiectul ar urma să intre în vigoare la 15 zile după publicarea în Monitorul Oficial.
Legea spune că românii ar putea scăpa de datoriile la bănci prin simpla cedare a casei ipotecate. Model care funcţionează şi în Statele Unite ale Americii. Pentru asta, debitorul trebuie doar să aibă un avocat şi să transmită prin acesta băncii o notificare în care arată că a hotărât să îi transfere imobilul ipotecat. Creditorul este obligat să se prezinte pentru a semna actele, după care nu mai are pretenții de la debitor. Legea în vigoare acum spune că dacă o persoană fizică nu mai poate sau nu mai vrea să achite ratele la creditul ipotecar, banca execută garanția. Bunul este vândut la licitație. Dacă vânzarea nu acoperă creanţa, sumele care rămân neacoperite pot fi recuperate de creditori prin alte executări silite asupra veniturilor debitorilor. Beneficiază de prevederile legii toți cei care au luat un împrumut imobiliar de la bancă, instituție nebancară sau administrator de creanțe, dar și cei care vor lua credite imobiliare.
