Amintind de avansul de zece procente pe care contracandidatul său, social-democratul Victor Ponta, l-a avut în faţa sa în primul tur, astfel că nimeni nu se aştepta la răsturnarea de situaţie din turul al doilea, Iohannis afirmă că a fost convins de la bun început că poate câştiga şi că va câştiga, mărturisind că între cele două tururi echipa sa de campanie a fost foarte preocupată, dar el a rămas optimist şi rezultatul final a arătat că acest optimism a fost întemeiat.

'Începând din luna aprilie, am fost foarte ocupat cu campania pentru europarlamentare. Am discutat cu mulţi oameni şi mi-am dat seama că este nevoie de o schimbare, de ceva nou. Acest lucru m-a determinat să participat la aceste alegeri şi, încă de la început, am avut senzaţia că era o foarte bună oportunitate' – astfel şi-a justificat Iohannis decizia de a candida la preşedinţie, conform transcrierii interviului publicată joi pe portalul în limba spaniolă al postului DW.

Referindu-se la priorităţile sale, Iohannis a subliniat că de la începutul campaniei electorale şi-a propus să promoveze 'un nou tip de politică în România'. 'Mai puţin spectacol, mai puţine discursuri inutile şi mai multe soluţii (…) Mi-am propus să fiu un alt fel de preşedinte. Vreau să fiu un preşedinte care să unească ceea ce trebuie unit. De asemenea, vreau să fiu un arbitru sever, dar corect, în mediul politic românesc', a sintetizat preşedintele ales obiectivele sale, pe care le-a legat de sloganul său electoral, 'România lucrului bine făcut', despre care a ţinut să precizeze că în limba germană nu are o rezonanţă la fel de specială ca în limba română.

Subliniind că în România sunt multe lucruri care trebuie îmbunătăţite, Iohannis a enunţat mai departe cele 11 teme importante din programul său electoral, punând accentul pe sistemul de educaţie, pe care l-ar dori să fie construit după modelul celui german, respectiv un sistem dual care ţine cont de faptul că nu toată lumea intenţionează să termine o facultate, iar mulţi doresc să înveţe bine o anumită profesie.

Întrebat dacă apartenenţa sa la minoritatea germană a fost un avantaj sau un dezavantaj, Iohannis a răspuns că nu crede că acest lucru l-a dezavantajat, dar a menţionat că viitorul va da un răspuns la această întrebare. Referindu-se la elementele care l-au avantajat în câştigarea alegerilor, el a subliniat că şi-a centrat campania pe lupta împotriva corupţiei şi, 'din pură întâmplare', acest lucru a coincis cu acţiunile anticorupţie desfăşurate în ultimele săptămâni de autorităţile judiciare. 'Cred că acest lucru a fost bine primit de oameni şi trebuie să continuăm la fel', a indicat preşedintele ales.

În ce priveşte politica externă, Iohannis s-a referit în mod special la Republica Moldova, amintind că prima sa vizită după ce a câştigat scrutinul a fost în această ţară. 'Rezultatele alegerilor (din Republica Moldova – n.red.) arată că moldovenii au înţeles că drumul către Europa este mai bun decât un alt drum', a punctat el. Cât despre criza ucraineană, Iohannis şi-a exprimat speranţa că aceasta nu se va extinde, atrăgând totodată atenţia că în actualul context geopolitic regional, România nu poate acţiona singură, ci doar în cooperare cu partenerii ei, şi anume SUA, NATO şi UE.

Întrebat despre importanţa relaţiilor româno-germane, Iohannis a afirmat că va folosi numeroasele contacte pe care le are în lumea politică germană pentru a îmbunătăţi şi a aprofunda aceste relaţii bilaterale.AGERPRES