În cadrul declarațiilor de presă comune susținute alături de premierul belgian, Alexander De Croo, Klaus Iohannis a vorbit despre răspunsul care trebuie oferit în fața agresiunilor venite din Rusia.

Mai exact, șeful statului a subliniat faptul că consolidarea echilibrată, pe termen lung, a posturii de apărare și descurajare a NATO pe întregul Flanc Estic, trebuie accelerată.

„Această vizită reflectă solidaritatea europeană și aliată într-un moment în care situația de securitate este profund afectată de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Pe aceeași linie a solidarității și unității se înscrie, de altfel, și prezența la Constanța a contingentului belgian desfășurat în cadrul Forței de Răspuns a NATO, alături de alte forțe aliate. Această contribuție este parte a măsurilor NATO de consolidare a posturii de descurajare și apărare și a securității Flancului Estic al Alianței”, afirmă Klaus Iohannis.

Peste 700.000 de refugiați au trecut granițele țării

Șeful statului a mai adăugat că în cursul zilei de miercuri, alături de premierul De Croo, va efectua o vizită la baza Mihail Kogălniceanu.

Totodată, el a vorbit printre altele și despre ajutorul pe ca România l-a oferit valului de refugiați din Ucraina. Potrivit președintelui, peste 700.000 de persoane din Ucraina au trecut până acum granița țării, iar o parte din ele au rămas și acum în România.

„În cadrul consultărilor , am discutat perspectivele noastre naționale legate de evoluția crizei din Ucraina și impactul său multidimensional, precum și răspunsul statelor noastre și al organizațiilor din care facem parte. În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federației Ruse, am evidențiat demersurile complexe ale României în sprijinul celor peste 720.000 de refugiați ucraineni care au trecut până acum granița în țara noastră. De asemenea, am prezentat rezultatele foarte bune ale activității hub-ului de la Suceava, prin care asistența umanitară internațională este transferată în Ucraina.

În plan securitar, am evidențiat că este necesară implementarea rapidă a recentelor decizii adoptate la Summitul extraordinar al Alianței, în special crearea Grupului de Luptă în România. Consolidarea echilibrată, pe termen lung, a posturii de apărare și descurajare a NATO pe întregul Flanc Estic, ca reacție la agresiunea Rusiei, trebuie accelerată. Este clar că avem nevoie de o apărare unitară, coerentă și mai puternică pe Flancul Estic pentru a avea o descurajare mai eficace, în special la Marea Neagră”, adaugă Iohannis.

Ce schimbări trebuie făcute?

În același timp, președintele a mai adăugat că este nevoie și de un nou Concept Strategic al NATO, care trebuie „să reconfirme apărarea colectivă ca sarcină fundamentală prioritară a Alianței și să menționeze explicit că Rusia este principala amenințare la adresa securității NATO”.

Totodată, șeful statului a mai subliniat și consolidarea rezilienței strategice a NATO, dar și a partenerilor, având în vedere amenințările actuale.

„În același timp, este esențial să consolidăm reziliența strategică a noastră, a Aliaților, precum și pe cea a partenerilor noștri, în special a celor mai vulnerabili, cum sunt Republica Moldova și Georgia. În acest context, am subliniat susținerea deplină a României pentru Republica Moldova, pentru parcursul său european, și am atras atenția asupra sprijinirii sale ferme și imediate în gestionarea fluxurilor crescute de refugiați cu care această țară se confruntă, alături de multiple alte provocări. Trebuie să asigurăm un sprijin substanțial și coerent pentru Republica Moldova, de natură politică, financiară și logistică, precum și în privința securității energetice”, declară Klaus Iohannis.

Referitor la discuțiile purtate cu premierul belgian, șeful statului a adăuga că acestea au vizat și tematica securității energetice la nivel european.

Klaus Iohannis, despre criza prețurilor din România

Mai exact, se dorește liminarea cât mai rapidă a dependenței energetice de Rusia, dar și atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie asupra consumatorilor care fac față cu greu acestui val de scumpiri.

„Suntem de acord în ceea ce privește eliminarea cât mai rapidă a dependenței energetice de Federația Rusă, precum și nevoia atenuării impactului prețurilor ridicate la energie asupra consumatorilor. Am convenit, totodată, continuarea dialogului bilateral asupra modalităților de creștere a siguranței în aprovizionarea cu energie a pieței europene, dar și asupra măsurilor de protejare a cetățenilor europeni în contextul volatil al pieței energiei.

În planul relațiilor bilaterale, am subliniat interesul comun pentru consolidarea dialogului politic și a cooperării economice și sectoriale și am exprimat apreciere pentru abordarea constructivă a autorităților belgiene în relația cu comunitatea românească, a cărei contribuție la dezvoltarea relațiilor bilaterale și a ambelor state este semnificativă”, încheie Iohannis.