Săptămâna trecută, Klaus Iohannis a prezentat într-o conferință de presă principalele concluzii ale dezbaterilor din ultimii ani organizate sub tutela „România Educată”. Doar că ceea ce trebuia să fie o strategie pentru educație seamănă mai degrabă cu o strategie de PR, o formă fără fond, prezentată cu bună știință cu un an inainte de alegeri. Sau cel puțin asta susțin nume grele din mediul academic din România.
Chestionat de Edupedu.ro, Lucian Ciolan, decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București, susține că proiectul România Educată al președintelui Iohannis pleacă de la o premisă greșită și anume că strategia națională de educație poate fi creată prin consultări reprezentative:
„În toată lumea, strategiile nu se fac prin referendum sau prin consultări reprezentative. Prin astfel de demersuri se identifică problemele, nevoile, se prioritizează eventual. Strategiile se fac de experți, de specialiști,” a declarat Lucian Ciolan.
Radu Gologan, profesor în cadrul Universității Politehnice București și coordonator al olimpicilor la Matematică, merge mai departe și susține că România Educată este „un fel de formă fără fond, pentru că lucrurile care se pot face concret nu sunt explicate nicicum, nicicând”.
De asemenea, profesorul universitar oferă și un exemplu care trădează relaxarea excesivă cu care acest raport a fost întocmit:
„Pe de altă parte, acele câteva propuneri concrete au și greșeli. Să vă dau un exemplu, care pentru un matematician este de râs: la intrarea la liceu, raportul propune pondere de 33% pentru examen, 33% pentru tezele naționale și 33% pentru media notelor din gimnaziu. Deci nota maximă va fi de 9,90. O lipsă de atenție care pentru noi contează. Am cam râs de chestia asta, pentru că înseamnă puțină neseriozitate”, atrage atenția Radu Gologan.
Mircea Miclea, fost ministru al Educației, susține de asemenea că se aștepta la mai mult de la concluziile raportului România Educată, care în loc să propună soluții, propune teme de discuții.
Daniel David, prorector pe cercetare al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, susține că arhitectura proiectului este greșită pe componenta învățământ superior/cercetare, atrăgând atenția că „nu poți polei ceva ce are fundație strâmbă, că oricum va arăta prost și se va prăbuși”.
Oana Moraru, consilier educațional, declară că raportul prezidențial este unul cuminte, care pare pur și simplu un text „care nu vrea să supere pe nimeni, care păstrează 95% din cadrul deja stabilizat în sistemul nostru de educație”. De asemenea, aceasta atrage atenția că din raportul România Educată lipsește cu desăvârșire o componentă extrem de importantă pentru un sistem de educație performant și anume verificarea profesorului.
„Unul din lucrurile despre care nu se vorbește deloc în strategia lansată de Președinte – este faptul că în momentul acesta niciun profesor român nu este monitorizat pe impactul la clasă: nu este verificat, nu este corectat, nu este tras la răspundere – ca în orice altă meserie din lumea asta – pentru ce modifică, la locul lui de muncă, în comportamentul academic, social și afectiv ale elevului. (…) Avem un sistem copleșit de funcții de conducere la nivelul celor 15-20 de comisii pe școală, dar nu avem UN om măcar, în fiecare școală, care intră în asistență la clase, colectează date și trage la răspundere profesori pentru greșeli de conținut, practivi abuzive, sisteme de evaluare incoerente și neprietenoase față de copii,” susține Oana Moraru.
În concluzie, Oana Moraru susține că un proiect de o asemenea anvergură nu poate fi realizat în an electoral, fiind vizibilă tenta de PR în care a fost alcătuit raportul România Educată:
„Nu se poate face reformă în educație în ani electorali. Nu cred că poți lansa o viziune autentic transformativă cu un an înainte de candidatură. Lucrul acesta transpare printre rânduri, pentru noi toți, cei care nu am căzut pradă analfabetismului funcțional,” a conchis Oana Moraru.
